România, sub protecția nucleară a Franței? Decizia implică riscuri strategice majore: Trebuie discutat foarte serios dacă intrăm în acest exercițiu

România analizează de mai mult timp propunerea Franței privind includerea sub umbrela nucleară franceză, potrivit unor surse oficiale de la Palatul Cotroceni. Discuțiile au fost relansate după ce președintele Emmanuel Macron a anunțat o schimbare de doctrină nucleară și o posibilă extindere a protecției către mai multe state europene. Tema este considerată sensibilă și presupune atât avantaje, cât și riscuri strategice pentru București.

România analizează umbrela nucleară franceză în contextul noii doctrine anunțate de Emmanuel Macron

România analizează umbrela nucleară franceză într-un moment în care Parisul își redefinește strategia de apărare și își afirmă mai ferm rolul în securitatea europeană. Surse oficiale de la Palatul Cotroceni au declarat, pentru Antena 3, că:

„România analizează de mai mult timp propunerea Franței de a face parte din umbrela nucleară franceză.”

Precizările vin după ce președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat o modificare radicală a doctrinei nucleare și a indicat o listă de state membre UE care ar putea beneficia de desfășurarea unor capabilități nucleare franceze.

Din grupul țărilor menționate public fac parte Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Danemarca, Suedia și Grecia, însă România nu a fost enumerată în declarațiile oficiale ale liderului francez. În cadrul unei vizite la baza navală de maximă securitate Ile Longue, care găzduiește cele patru submarine nucleare ale Franței, Macron a subliniat necesitatea consolidării forței de descurajare.

„O creștere a arsenalului nostru este indispensabilă”, a declarat președintele francez.

Mesajul său a fost transmis chiar în apropierea submarinului cu rachete balistice Téméraire, simbol al capacității strategice franceze.

„Un singur submarin dintre submarinele noastre, cum ar fi cel din spatele meu, poartă cu sine o forță de atac echivalentă cu suma tuturor bombelor aruncate asupra Europei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”, a declarat Emmanuel Macron.

Președintele Franței a vorbit și despre o cooperare extinsă cu mai multe state europene, care ar putea include exerciții nucleare comune și chiar desfășurarea temporară de avioane de luptă franceze cu capacitate nucleară pe teritoriul țărilor aliate.

„Cred că pot spune că partenerii noștri sunt pregătiți”, a subliniat Macron.

Avantajele și riscurile pentru România, analizate la nivel NATO și CSAT

Autoritățile române tratează cu prudență subiectul, având în vedere implicațiile strategice și sensibilitatea publică a temei.

„Discuția este una mai veche în interiorul NATO, iar România a participat la toate discutiile tehnice pe subiect. România nu se grăbește să ia sau să anunțe o decizie pe acest subiect pentru ca este unul sensibil pentru populație și implică și avantaje dar și riscuri”, potrivit acelorași surse citate.

În prezent, România beneficiază deja de protecția nucleară a Statelor Unite prin angajamentele asumate în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

„Până atunci, oricum beneficiem de protecția nucleară a SUA, prin tratatele NATO”, au precizat sursele oficiale.

Printre avantajele posibilei includeri sub umbrela nucleară franceză se numără creșterea capacității de descurajare în fața unor amenințări externe. În schimb, dezavantajul major indicat de oficialii de la Cotroceni este faptul că decizia privind utilizarea armelor ar aparține Franței, nu României.

Tema ar urma să fie discutată și în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

„Aeronavele pe care România le utilizează în acest moment nu au capacitate să transporte și să încarce o astfel de încărcătură. Sigur că pot exista discuții despre achiziționare, despre modificare, pot exista discuții despre avantaje și dezavantaje.

Sunt absolut convins că la nivel de CSAT, la nivel de Administrație Prezidențială, la nivel de MAE vor fi aceste discuții. O prezență de natura asta pe teritoriul României poate fi interpretată și ca o măsură de descurajare, și ca o atragere a țintei pentru că ai o astfel de capacitate aici. Se analizează avantaje și dezavantaje”, a declarat Radu Miruță, marți, la Antena 3.

Mircea Geoană: Decizia României nu este un simplu „da” sau „nu”

Fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, consideră că anunțul făcut de Emmanuel Macron reprezintă o schimbare majoră în arhitectura de securitate europeană.

„Este un gest politic important al lui Macron, e o schimbare de doctrină foarte importantă. Trebuie să punem lucrurile în context. Franța, care are o putere nucleară autonomă și care nu face parte din planificarea de descurajare nucleară a NATO, deține control total asupra arsenalului național. Franța sau Marea Britanie sunt mult în urma Rusiei, Americii și, curând, a Chinei.

Franța vrea să arate că este solidară cu celelalte puteri nucleare, dar adevărata poliță de asigurare rămâne în NATO. Politic poate avea loc o discuție atât timp cât e făcută într-o logică de transparență și totală comunicare cu NATO”, a spus Geoană.

Acesta a explicat că dezbaterea nu se reduce la o simplă opțiune binară pentru București. „Decizia României nu e dacă răspunde „da”, ci dacă intrăm în acest tip de exercițiu cu NATO și cu Franța”, a subliniat el.

„O parte din țări fac parte din sistemul nuclear din cadrul NATO. Macron face un gest politic care era de așteptat în condiția în care America e cu ochii în alte locuri.

Dacă facem acest lucru trebuie discutat foarte serios. Nu poți face parte din sistemul francezilor dacă nu faci parte din sistemul NATO. Decizia principală e: intră România într-o formă, nu neapărat de a avea arme nucleare, dar în mod convențional, pentru că nu cred că ne propunem să avem nucleare pe teritoriul nostru.

Decizia României nu e dacă răspunde „da”, ci dacă intrăm în acest tip de exercițiu cu NATO și cu Franța. Cred că una fără alta e greu de imaginat”, a mai spus Geoană.