România și investițiile în gaze naturale: ce arată un nou raport despre direcția Europei

România și Europa investesc masiv în gaze naturale, într-un context în care mai multe analize ridică semne de întrebare cu privire la direcția pe termen lung a politicilor energetice. Un raport publicat de organizația Beyond Fossil Fuels și citat de Euronews arată că statele europene continuă dezvoltarea unor capacități semnificative pe bază de gaze, deși obiectivul declarat al Uniunii Europene este reducerea dependenței de combustibili fosili.

Creșterea prețurilor și presiunea asupra consumatorilor

Potrivit documentului, sunt planificate aproape 60 de gigawați de noi centrale pe gaz la nivel european, ceea ce ar putea genera un consum anual de aproximativ 28 de miliarde de metri cubi de gaz. Autorii raportului susțin că aceste investiții ar putea prelungi dependența Europei de importurile de energie fosilă pentru mai multe decenii. Situația este analizată pe fondul tensiunilor geopolitice și al volatilității piețelor energetice.

Raportul apare într-o perioadă în care prețurile gazelor naturale au înregistrat creșteri semnificative după conflictul dintre Iran și Statele Unite, iar stocurile europene de gaze au fost mai reduse comparativ cu anii anteriori. În acest context, costurile energetice pentru populație și mediul de afaceri au rămas ridicate, influențând nivelul general al cheltuielilor.

Analiza atrage atenția că noile investiții în centrale pe gaz ar putea accentua expunerea la viitoare fluctuații de preț. Este menționat și impactul asupra securității energetice, într-un sistem în care o mare parte a gazului consumat în Europa provine din importuri.

Germania și extinderea capacităților pe gaz

Germania este prezentată drept unul dintre actorii principali în extinderea capacităților pe bază de gaz. Guvernul de la Berlin are în vedere adăugarea a 12 gigawați de capacitate până în 2031, dintre care 10 gigawați ar urma să fie centrale pe gaz pregătite pentru utilizarea hidrogenului. Planurile inițiale prevedeau un volum mai mare, însă acestea au fost ajustate în timp.

În același timp, autoritățile germane au stabilit ca noile capacități să poată fi adaptate pentru reducerea emisiilor până în 2045, inclusiv prin tehnologii precum captarea și stocarea carbonului. Unele organizații din domeniul energiei contestă eficiența și viabilitatea economică a acestor soluții pe termen lung.

Raportul subliniază că în mai multe state europene companiile energetice cu capital de stat au un rol important în deciziile privind investițiile. În Polonia, statul deține participații majoritare sau semnificative în mai multe companii din sectorul energiei, iar în România structura este similară prin implicarea în producția de gaze și petrol.

România și planurile energetice pe gaz: ce evidențiază analiza citată de Euronews

În România, Romgaz este deținut în proporție majoritară de stat, iar statul are o participație semnificativă și la OMV Petrom. Cele două companii sunt implicate în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, estimat la aproximativ 4 miliarde de euro, care ar putea dubla producția de gaze a țării începând cu 2027.

În paralel, proiecte de infrastructură energetică pe gaz sunt dezvoltate și la nivelul centralelor electrice, inclusiv unități de mari dimensiuni aflate în fază de finalizare. O parte importantă a analizei vizează modul în care sistemele energetice europene gestionează echilibrarea producției și consumului de electricitate. În prezent, centralele pe gaz sunt utilizate frecvent pentru a asigura flexibilitatea rețelei în perioadele în care producția din surse regenerabile este variabilă.

În același timp, sunt evidențiate investițiile în tehnologii alternative, precum stocarea în baterii și soluțiile de flexibilitate a consumului. Unele studii citate în raport arată că aceste tehnologii devin tot mai competitive din punct de vedere al costurilor și ar putea acoperi o parte din nevoia de echilibrare a sistemului energetic.

În mai multe state europene sunt analizate politici care permit participarea centralelor pe gaz la mecanismele de securitate energetică, însă există și cercetări care indică posibilitatea reducerii semnificative a dependenței de astfel de capacități în următoarele decenii prin soluții locale de echilibrare a rețelei.