România își consolidează rolul de hub energetic regional prin extinderea interconexiunilor electrice cu țările din Europa Centrală și de Est

La forumul FOREN 2026 de la Neptun, oficialii din energie au spus că România are un rol important în Europa pentru că leagă rețelele electrice dintre mai multe țări. După anul 2022, România și-a schimbat planurile și a început să dezvolte mai multe conexiuni cu țările vecine din est și vest, pentru a face schimbul de energie mai ușor și mai sigur. Scopul este să aibă o rețea mai mare, mai modernă și să ajute la stabilitatea prețurilor și a alimentării cu energie în regiune.

România își consolidează rolul de hub energetic regional prin extinderea interconexiunilor electrice cu țările din Europa Centrală și de Est

România se află într-o poziție importantă pe harta energetică a Europei și a Balcanilor, ceea ce îi oferă un rol strategic în regiune, a declarat Virgiliu Ivan, directorul Dispecerului Energetic Național (DEN), în cadrul forumului FOREN 2026 de la Neptun. El a explicat că România este ca o „legătură” între est și vest și între nord și sud, adică un punct prin care trece sistemul energetic european.

Directorul DEN a spus că, după anul 2022, adică după începutul războiului din Ucraina, România și-a schimbat planurile de dezvoltare energetică. Dacă înainte accentul era pus mai ales pe legături cu țările din vest și sud-vest (Ungaria, Bulgaria și Serbia), ulterior s-a acordat mai multă atenție și conexiunilor cu estul, inclusiv cu Ucraina și Republica Moldova. În același timp, România a continuat să sprijine aceste țări prin sistemul său energetic.

El a precizat că planurile de viitor prevăd o creștere importantă a liniilor electrice de interconexiune. În prezent, România are 11 astfel de linii de 400 kV, iar în următorii ani numărul lor ar putea ajunge la 19. Acestea ar urma să includă noi conexiuni cu Ungaria, Serbia, Republica Moldova și Ucraina. De asemenea, este discutată și o nouă linie între Suceava și Cernăuți, susținută la nivel politic de liderii celor două țări.

Potrivit lui Ivan, capacitatea de interconectare a României a crescut semnificativ în ultimul deceniu, de la aproximativ 1.500 MW la 4.000 MW în prezent, ceea ce înseamnă aproape jumătate din consumul național. În următorii ani, aceasta ar putea ajunge la 7.000 MW.

El a explicat că, odată cu aceste investiții, România va putea face schimburi de energie mai ușor cu alte țări europene, fără blocaje sau diferențe mari de preț. În opinia sa, aceste proiecte sunt asemănătoare cu „autostrăzile energetice” care conectează țările între ele și susțin funcționarea pieței de energie din Europa.

„Am să continui ceea ce au spus colegii și și prietenii mei din Republica Moldova și Ucraina și așa cum au explicat dumnealor, se vede clar importanța rolul strategic al României în această regiune. Practic, România este puntea de legătură între est și vest, între sud și nord. Suntem, practic, la o răscruce de drumuri, o răscruce a sistemului energetic european.

Și dacă până în anul 2022 orientarea României cu privire la dezvoltarea sistemului, cu privire la dezvoltarea interconexiunilor era axată către vest, către țările cu care eram interconectați atunci – Ungaria, Bulgaria și Serbia – odată cu începutul războiului, cu invazia Rusiei asupra Ucrainei, lucrurile s-au modificat și România, prin Transelectrica, a reacționat, în sensul în care, pe lângă suportul pe care l-am acordat, îl acordăm colegilor din Ucraina și din Republica Moldova, am pus în planurile de dezvoltare linii noi de interconexiune și către est.

Dacă în prezent România are 11 linii de interconexiune de 400 de kilovolți, conform planului de dezvoltare și a diverselor acorduri, vom ajunge la 19 linii de interconexiune de 400 de kilovolți. Deci, pe lângă cele 11 din prezent, avem în plan încă două, cu două linii de interconexiune cu Ungaria, încă una cu Serbia, două linii cu Republica Moldova și aș spune eu, trei linii de 400 de kilovolți cu Ucraina, pentru că linia de la Isaccea la Artyz este o linie dublu circuit. Există discuții între noi, așa cum a spus colegul meu, de realizare a liniei Suceava – Cernăuți, o linie care este susținută de președinții celor două țări, ai României și ai Ucrainei, și având o astfel de susținere, sunt convins că linia se va realiza într-un termen mai scurt, beneficiind de această susținere.

România, o țară care astăzi la vârful de sarcină are 9.000 de megawați, va avea în următorii 7 ani 19 linii de interconexiune reprezintă ceva important, ceva deosebit în cadrul sistemului energetic european. Ca să vă dau și alte cifre, în urmă cu 10-11 ani, capacitatea de interconexiune a României era de 1.500 MW, acum am ajuns la 4.000 MW capacitate de interconexiune între România și țările vecine, ceea ce reprezintă aproape jumătate din consumul României. Bineînțeles că nu este de ajuns. Targetul, conform regulamentelor europene.este să creștem aceste capacități cel puțin pe granițele comunitare, cu Ungaria și cu Bulgaria, iar conform prognozelor noastre, în următorii doi, trei ani o să ajungem la 7.000 MW.

Considerăm noi, Transelectrica, că, cu o astfel de capacitate, practic, din punct de vedere al rețelei electrice de transport, nu va mai fi nicio barieră în calea tranzacțiilor cu energie la nivel european, nicio barieră de preț în ceea ce ne privește pe noi, Transelectrica. Deci, este un drum important, un drum pe care Transelectrica îl parcurge și este să pregătită să ducă la bun sfârșit grație suportului de care beneficiem din partea autorităților, a Guvernului, a ANRE-ului. Ceea ce am spus acum este practic o continuare a ceea ce a spus domnul vicepreședinte Andronache la nivel de dezvoltare a rețelei electrice de transport pe linia interconexiunilor. Sunt acele autostrăzi pe care cu toții le așteptăm, autostrăzi energetice, în cazul de față” a conchis Ivan.

Prioritățile industriei, discutate la FOREN 2026

La Forumul Regional de Energie FOREN 2026, cu tema „Energie sigură, durabilă și accesibilă pentru Europa Centrală și de Est”, au participat mulți oficiali și experți din domeniul energiei.

Au fost prezenți reprezentanți din instituții guvernamentale, cum ar fi Ministerele Energiei din România și Republica Moldova, Parlamentul României, Academia Română și ANRE. De asemenea, au participat organizații internaționale precum Consiliul Mondial al Energiei, Comisia Europeană și BSEC. La forum au fost și conducători ai unor companii importante din energie, cum ar fi Hidroelectrica, Transelectrica, Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica și altele.

În deschiderea evenimentului, s-a spus că forumul este important pentru a analiza situația energetică din regiune, pentru a găsi soluții la problemele actuale și pentru a îmbunătăți colaborarea între țări, astfel încât să se construiască un viitor energetic mai stabil și mai sustenabil.

Președintele CNR-CME, Ion Lungu, a explicat că tranziția energetică nu înseamnă doar trecerea la energie verde. El a spus că aceasta presupune mai multă energie din surse regenerabile, rețele electrice modernizate și flexibile, sisteme de stocare, electrificarea consumului, reforme administrative și investiții mari. A mai spus că sistemul energetic nu mai este unul simplu, ci unul complex, iar în viitor vor conta mai ales flexibilitatea și competitivitatea.

„Tranziția energetică nu înseamnă o simplă trecere de la o producție bazată pe combustibili fosili la o producție bazată pe surse regenerabile de energie ci trebuie să implice: mai multă producție regenerabilă; rețele + stocare, cu o rețea care trebuie să treacă de la un sistem „pasiv” la unul flexibil, digital și bidirecțional; electrificarea consumului; reforme administrative; investiții masive; prețuri reduse si stabile. Tranziția energetică a trecut de faza ”producem verde” și a intrat în faza ”gestionăm un sistem complex flexibil și competitiv”. Cerințele cheie în etapa următoare vor fi Flexibilitate și Competitivitate”, a declarat Lungu.

Președintele Adnan Amin a transmis că România a înțeles că tranzițiile reușite se bazează pe punctele forte deja existente, nu pe renunțarea la ele, iar această experiență este importantă pentru Europa în perioada actuală de schimbări în energie.

„Lecția României este clară: tranzițiile reușite nu abandonează punctele forte ale trecutului; ele le valorifică pentru a construi viitorul. România înțelege bine acest lucru, și, pe măsură ce Europa și lumea navighează una dintre cele mai consecvențiale perioade din istoria energetică, această experiență este neprețuită”, a adăugat Amin.

Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Marius-Viorel Poșa, a spus că, în domeniul energiei, cel mai prețios lucru nu este combustibilul sau electricitatea, ci timpul. Din acest motiv, a subliniat că este nevoie de investiții mai rapide, cooperare mai bună între țări și dezvoltarea din timp a sistemului energetic viitor.

„În energie, cea mai scumpă resursă nu este gazul, uraniul sau electricitatea. Cea mai scumpă resursă este timpul. De aceea trebuie să accelerăm investițiile, să consolidăm cooperarea regională și să construim astăzi sistemul energetic de care vom avea nevoie mâine”, a completat Poșa.

Directorul executiv al CNR-CME, Ștefan Gheorghe, a precizat că ediția FOREN 2026 aduce noutăți importante, cum ar fi participarea unui număr mare de experți din străinătate și un nivel mai ridicat al discuțiilor și prezentărilor din cadrul conferinței.

„Această ediție a FOREN – FOREN 2026 – aduce câteva aspecte de noutate, cum ar fi: prezența ES Adnan AMIN, Președintele Consiliului Mondial al Energiei și a peste 50 de reprezentanți din străinătate, ridicarea calității discuțiilor din cadrul sesiunilor de dezbateri și a lucrărilor prezentate”, a punctat Gheorghe.