Consumul de energie din România s-a apropiat de recordul verii. Importurile au fost esențiale pentru acoperirea cererii

Cererea de energie electrică din România a urcat miercuri seară la unul dintre cele mai ridicate niveluri din această vară, în ciuda apelului autorităților către populație, companii și instituții de a reduce voluntar consumul în orele de seară.

Consumul de energie din România s-a apropiat de recordul verii

În intervalul critic, consumul a ajuns la aproape 7.700 MW, apropiindu-se de recordul sezonului estival. România a înregistrat astfel unul dintre cele mai ridicate niveluri ale consumului de energie electrică din vara anului 2026, pe fondul temperaturilor extreme și al dificultăților care afectează producția internă.

Potrivit datelor în timp real publicate de Transelectrica, la ora 20:03 consumul instantaneu din Sistemul Electroenergetic Național era de 7.675 MW, în timp ce producția internă se ridica la numai 5.321 MW. Diferența de 2.353 MW era acoperită prin importuri, ceea ce reprezenta aproape 31% din necesarul țării.

O platformă independentă care preia datele operative ale Transelectrica indica la ora 21:55 un consum maxim în ultimele 24 de ore de 7.676 MW. În acel moment, producția internă crescuse la aproximativ 5.696 MW, iar importurile scăzuseră la 1.870 MW.

Recordul verii 2026 rămâne însă cel înregistrat pe 29 iunie, când consumul maxim a atins 7.971 MW

Recordul verii 2026 rămâne însă cel înregistrat pe 29 iunie, când consumul maxim a atins 7.971 MW, potrivit rapoartelor operative ale Dispecerului Energetic Național. În 30 iunie, consumul a urcat la 7.907 MW. Vârful de miercuri seară a fost cu aproximativ 295 MW, respectiv 3,7%, sub recordul estival.

Cel mai ridicat consum din întregul an 2026 a fost consemnat pe 21 ianuarie, când necesarul Sistemului Electroenergetic Național a ajuns la 9.213 MW.

În momentul de vârf, cea mai mare contribuție la producția internă provenea din hidrocentrale, cu aproximativ 1.804 MW. Centralele pe hidrocarburi produceau 1.393 MW, cele pe cărbune 972 MW, iar energia nucleară asigura 679 MW. Producția eoliană era foarte redusă, de numai 55 MW, iar fotovoltaicele mai furnizau 121 MW după apusul soarelui. Instalațiile de stocare contribuiau cu aproximativ 232 MW.

Presiunea asupra sistemului energetic este amplificată de oprirea Unității 1 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă

Presiunea asupra sistemului energetic este amplificată de oprirea Unității 1 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, măsură decisă preventiv din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Unitatea produce în mod obișnuit aproximativ 700 MW.

Guvernul a solicitat centralelor pe gaz și cărbune să funcționeze la capacitatea maximă disponibilă, iar hidrocentralelor să concentreze producția în orele de seară, când panourile fotovoltaice nu mai contribuie la acoperirea consumului. De asemenea, autoritățile au făcut apel la instituții, companii și populație să reducă voluntar consumul în orele de vârf.

Transelectrica a transmis miercuri că Sistemul Electroenergetic Național funcționează în condiții dificile, din cauza secetei severe care afectează întreaga regiune, însă situația este gestionată astfel încât în prezent să nu existe riscul unei avarii majore. Operatorul precizează că utilizează toate resursele disponibile, inclusiv importurile și capacitățile de stocare, pentru menținerea alimentării cu energie electrică.

Premierul interimar Ilie Bolojan ceruse instituțiilor publice, companiilor și cetățenilor să reducă voluntar consumul

Primele date disponibile nu indică o reducere importantă a consumului. Premierul interimar Ilie Bolojan ceruse instituțiilor publice, companiilor și cetățenilor să reducă voluntar consumul în orele de vârf pentru a diminua presiunea asupra sistemului energetic.

Nivelul înregistrat miercuri seară sugerează însă că apelul nu a produs o scădere semnificativă și imediat vizibilă a consumului total. Cererea s-a apropiat din nou de maximele verii, într-un moment în care producția fotovoltaică dispăruse aproape complet, energia eoliană era foarte redusă, iar România nu își putea acoperi necesarul fără importuri masive.

Datele publice disponibile nu permit stabilirea separată, în timp real, a consumului gospodăriilor, al companiilor și al instituțiilor. Din acest motiv, nu se poate afirma că doar populația nu a răspuns solicitării autorităților. Cifrele arată însă că, la nivelul întregii țări, efectul apelului la economisirea energiei nu a fost suficient pentru a reduce în mod vizibil vârful de consum înregistrat miercuri seară.