Oficial E.ON, despre discrepanțele majore la prețul energiei în România

 Prețul energiei rămâne un subiect de presiune în Europa și, în special, în România, unde nivelul tarifelor este perceput ca fiind mai ridicat în raport cu veniturile populației și cu capacitatea de cumpărare.

Oficial E.ON explică diferențele de impact între Europa și România

Volker Raffel, CEO E.ON România și președinte al Federației Asociației Companiilor de Utilități din România (ACUE), atrage atenția asupra diferențelor dintre costurile energiei și efectele acestora asupra economiei. Potrivit acestuia, România nu se află pe primul loc la prețul absolut al energiei electrice. Totuși, raportarea la puterea de cumpărare schimbă semnificativ perspectiva asupra costurilor reale suportate de consumatori.

În analiza sa, Volker Raffel face o comparație între evoluțiile din Europa și situația internă, cu accent pe industrie. El susține că efectele costurilor ridicate se reflectă deja în dinamica producției industriale, atât la nivel european, cât și național. Declarațiile sale subliniază presiunea exercitată de prețurile energiei asupra sectoarelor energointensive. În același timp, acesta evidențiază că România resimte mai accentuat aceste efecte în raport cu alte economii europene.

„Preţul energiei în Europa e prea mare, asta ştim cu toţii. Preţul în România este şi mai mare. Am văzut recent statisticile din Germania, producţia industrială a scăzut cu 10% în ultimii ani, dar producţia energiintensivă a scăzut cu 20%, vă puteţi imagina ce înseamnă asta în media europeană. Dar producţia industrială, în România, a scăzut şi mai tare. Atunci, un preţ al energiei prea mare este un risc uriaş pentru noi toţi, pentru veniturile bugetare, pentru starea economiei, pentru noi toţi!”, a explicat Volker Raffel, potrivit news.ro.

Raportarea prețurilor la puterea de cumpărare

Reprezentantul E.ON România leagă evoluția producției industriale de nivelul costurilor energetice. În opinia sa, impactul nu se limitează doar la companii, ci se extinde asupra veniturilor bugetare și a economiei în ansamblu. El indică o corelație directă între prețurile ridicate și încetinirea activității industriale. Analiza sa pune accent pe efectele cumulative resimțite în economie.

Volker Raffel atrage atenția că evaluarea prețului energiei nu poate fi făcută exclusiv în termeni absoluți. El subliniază că diferențele devin mai evidente atunci când tarifele sunt raportate la puterea de cumpărare a consumatorilor. Această abordare include atât gospodăriile, cât și mediul industrial. În acest context, România apare într-o poziție mai dificilă decât alte state europene.

„Şi dacă nu facem ceva, asta continuă cu tot ce am descris pentru industrie. E scumpă, dar nu suntem noi cei care cresc costurile şi facturile. (…) Nu noi suntem cauza facturilor mari, ci este energia. Dacă vedem evoluţia preţurilor, în anul 2018 în medie preţul energiei era la 46 euro/MWh şi vedeţi cum a crescut. Dar trebuie să investim în energii regenerabile şi vă puteţi imagina unde am fi fost dacă nu am fi investit în energia regenerabilă, ar fi fost un dezastru complet”

Stocarea energiei și infrastructura rețelelor

Declarațiile sale fac trimitere la evoluția prețurilor din ultimii ani și la dinamica generală a pieței energetice. El susține că investițiile în energie regenerabilă au avut un rol de atenuare a unor posibile dezechilibre. În același timp, accentuează ideea că evoluția costurilor nu este generată de operatori. Discuția se concentrează pe tendințele structurale ale pieței.

Un alt punct abordat de Volker Raffel vizează soluțiile tehnice pentru echilibrarea sistemului energetic. Acesta indică stocarea energiei verzi produse de prosumatori drept o direcție importantă de dezvoltare. Lipsa unor astfel de mecanisme este asociată cu apariția unor variații mari de preț. Situațiile de consum ridicat în anumite intervale rămân o provocare pentru sistem.

„Dacă nu facem asta, continuăm cu vârfuri de preţ incredibile seara. (…) Soluţia cea mai scumpă este să continuăm să nu investim în reţele. A doua soluţie scumpă este dacp doar conectăm regenerabile dar nu avem baterii, centre de date, pentru că aşa nu funcţionează”, a mai punctat Volker Raffel

El subliniază rolul investițiilor în infrastructura de rețea și în capacități de stocare. În lipsa acestor investiții, sistemul energetic riscă să rămână instabil în perioadele de vârf. Integrarea surselor regenerabile este prezentată ca insuficientă fără sprijin tehnologic suplimentar. Problematica este legată direct de echilibrul dintre producție și consum.

Volker Raffel menționează și posibilitatea atragerii capitalului privat pentru dezvoltarea infrastructurii energetice. Acesta indică investițiile în rețele și conectarea noilor consumatori ca elemente relevante pentru eficientizarea sistemului. Stocarea energiei este menționată din nou ca factor de stabilizare. Reducerea variațiilor de preț în perioadele de consum maxim este asociată cu aceste direcții de dezvoltare.