România recuperează ani de întârzieri. Gheorghe Falcă: Fondurile europene încep să transforme țara. Unde se văd cel mai clar investițiile

Europarlamentarul Gheorghe Falcă a subliniat că, în sfârșit, fondurile europene încep să se vadă concret în România, grație administrațiilor locale și centrale care au acționat profesionist. Ritmul absorbției a crescut spectaculos, atât la plăți, cât și la rambursări, iar PNRR a fost deblocat și transparentizat. Rezultatele se reflectă direct în infrastructură, spitale, școli și economie, demonstrând că seriozitatea și competența fac diferența în folosirea banilor europeni.

România simte efectele fondurilor europene. Gheorghe Falcă indică o schimbare vizibilă în administrație și economie

Europarlamentarul Gheorghe Falcă a explicat că, în sfârșit, se simte că banii europeni ajung efectiv în România. În drumurile sale prin țară, el a observat că mulți cetățeni, mai ales cei care nu au timp de povești politice, întreabă unde se văd aceste fonduri.

Falcă a subliniat, într-o postare pe Facebook, că întrebarea este legitimă, în contextul în care rata de absorbție a fondurilor europene a fost adesea redusă, însă răspunsul corect nu poate fi nici emoțional și nici ideologic.

Potrivit europarlamentarului PNL, fondurile europene se văd concret acolo unde administrația funcționează, unde există ordine, parteneriat cu mediul privat, plăți la timp, proiecte care nu stau blocate și investiții care nu se pierd în hârtii.

El a menționat că exemple clare sunt orașe precum Arad, Oradea sau Cluj, unde autoritățile locale au reușit să folosească eficient miliardele de euro disponibile. „Cu cap” înseamnă, potrivit lui Falcă, să faci viața oamenilor mai bună și să încurajezi crearea de locuri de muncă.

Ritmul absorbției fondurilor europene a crescut spectaculos

Falcă a explicat că, în calitatea sa de europarlamentar implicat direct în negocierile europene și dezbaterile privind viitorul buget al Uniunii Europene, a constatat că fondurile nu se pierd la Bruxelles, ci în România, la nivelul administrației centrale și locale. El a precizat că UE finanțează țara, iar pierderea banilor apare din lipsa competenței administrative, nu din acțiunile europene.

Europarlamentarul a salutat bilanțul ultimelor șase luni prezentat de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, susținut de PNL, arătând că ritmul plăților din fonduri europene a crescut de peste cinci ori în ultimele șase luni ale anului 2025.

Dacă între ianuarie 2021 și iunie 2025 media lunară era de 86,6 milioane euro, în ultimele șase luni aceasta a ajuns la 456,2 milioane euro pe lună. În paralel, capacitatea de a aduce banii efectiv în bugetul de stat a crescut de la 54 milioane euro pe lună la 374 milioane euro pe lună, ceea ce demonstrează că fondurile europene au început să circule cu adevărat prin economie.

Falcă a subliniat că discuția sa nu are motivații politice, ci se referă la rezultate concrete, în special în domeniul fondurilor de coeziune, unde România a întâmpinat frecvent blocaje. La absorbția curentă, sumele solicitate Comisiei Europene au crescut de la 3 miliarde euro, respectiv 9,9% acumulat în patru ani și jumătate, la 6,3 miliarde euro, 20,4% în doar șase luni.

În ceea ce privește rambursările efective, banii intrați în conturile statului au ajuns la 5,2 miliarde euro, comparativ cu 2,9 miliarde euro în perioada anterioară. Falcă a afirmat că acest salt se datorează competenței administrative și deciziilor luate la timp.

Diferența dintre blocaj și eficiență

Europarlamentarul a comparat situația actuală cu perioada în care ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene era Adrian Câciu, al cărui mandat a fost marcat de întârzieri, blocaje și lipsă de viziune administrativă, care au afectat programele de coeziune și PNRR.

În contrast, în doar șase luni de mandat, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit să deblocheze mecanismele și să accelereze absorbția fondurilor, demonstrând că diferența dintre administrație și improvizație este crucială pentru succes.

Falcă a prezentat și proporțiile care arată amploarea rezultatului: ultimele șase luni reprezintă doar 10% din exercițiul financiar 2021–2027, dar au generat 37% din toate plățile efectuate în acest interval. Aceasta confirmă că România poate recupera decalaje mari într-un timp scurt atunci când oamenii potriviți sunt la locul potrivit.

PNRR și transparența fondurilor

Un punct central rămâne Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde, în iunie 2025, România se afla într-o situație critică, cu negocieri blocate și cereri de plată suspendate. Falcă a menționat că în doar șase luni execuția PNRR a crescut de la 6,8 miliarde euro la 9,7 miliarde euro, cu 3 miliarde euro atrași în această perioadă.

Cererea de plată nr. 4, în valoare de 2,62 miliarde euro, a fost depusă, iar PNRR a fost renegociat responsabil, cu tabloul de bord public, care permite monitorizarea a peste 20.000 de proiecte de către societate. Astfel, România nu mai vorbește doar despre intenții, ci despre control, transparență și flux real de bani în economie.

Falcă a precizat că fondurile europene sunt singura pârghie capabilă să compenseze rapid golurile bugetare, fără a recurge la măsuri fiscale dăunătoare.

El a evidențiat că guvernul Bolojan și ministrul Pîslaru și-au propus ca în 2026 să dubleze maximul istoric de atragere a fondurilor europene, astfel încât minimum 15 miliarde euro să fie investite în autostrăzi, infrastructură locală, spitale, școli și economie.

Impactul asupra comunităților

Potrivit europarlamentarului PNL, diferența dintre perioada de blocaj și cea de eficiență se reflectă direct în viața oamenilor.

Câștigă o comună care finalizează rețeaua de apă și canalizare, un spital care își modernizează secțiile sau o școală care nu mai stă cu toaleta în curte. Banii europeni sunt vizibili acolo unde proiectele se finalizează și investițiile ajung în beneficiul direct al cetățenilor.

Falcă a concluzionat că România trebuie să continue pe această cale, cu seriozitate și competență administrativă, pentru a recupera decalajele față de UE într-o singură generație și pentru a oferi copiilor noștri o țară mai modernă și mai prosperă.

Postarea integrală a lui Gheorghe Falcă

„Se simte, în sfârșit, că banii europeni intră în România!

În drumurile mele prin țară, aud destul de des o întrebare, mai ales de la oameni care nu au timp de povești. „Bine, bine… dar unde se văd banii europeni?” Întrebarea este, cu siguranță, legitimă pentru că auzim des despre rata scăzută de absorbție, iar răspunsul corect nu poate fi, din punctul meu de vedere, nici emoțional și nici ideologic.

Răspunsul corect, concret, se vede însă acolo unde lucrurile funcționează și evoluează. Este vorba despre un anumit ritm în administrație (locală dar și centrală!), este vorba despre ordine, parteneriat cu mediul privat, plăți făcute la timp, proiecte care nu stau blocate cu lunile, sau investiții care nu se pierd prin hârtii.

Acolo se văd banii europeni, iar ei sunt mulți, și DOAR acolo pot să se vadă, în locuri precum Arad, Oradea, Cluj (doar câteva exemple), unde administrațiile și-au făcut datoria de atrage și folosi cu cap acele multe miliarde. Ce înseamnă „cu cap”? Înseamnă că au făcut viața oamenilor mai bună și au încurajat creatorii de locuri de muncă!

Ca europarlamentar implicat direct și activ în negocierile europene și în dezbaterile despre viitorul buget al Uniunii, știu un lucru extrem de clar: fondurile europene nu se pierd la Bruxelles. Ele se pierd sau se câștigă la București și la fiecare primărie din țară, și la fiecare ordonator de credite care își face, sau nu, datoria! Nu „Europa” blochează România! Dimpotrivă. UE este cea care ne finanțează, iar în Parlamentul European am luptat și am obținut mereu noi posibilități de finanțare! România, însă, se poate bloca singură. Diferența, așa cum am spus, o face competența administrativă.

Iată de ce, bilanțul ultimelor șase luni prezentat de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, susținut de PNL, merită spus și repetat, cu cifrele pe masă. Asta pentru că, în sfârșit avem o dovadă concretă că atunci când statul muncește profesionist, „câteva luni pot recupera câțiva ani”.

În perioada ianuarie 2021–iunie 2025, media lunară a plăților din fonduri europene era de 86,6 milioane euro. În ultimele șase luni din 2025, ritmul a urcat la 456,2 milioane euro pe lună. De peste cinci ori mai rapid! În paralel, capacitatea de a aduce efectiv banii în bugetul de stat a crescut masiv: de la aproximativ 54 milioane euro pe lună la 374 milioane euro pe lună. Tradus pe înțelesul tuturor, banii europeni nu mai stau „în aer”, în promisiuni, în conferințe, sau mai știu eu pe unde. Ei încep să circule cu adevărat prin economie. Iar asta se simte.

Poziționarea mea aici nu are legătură cu simpatiile politice. Este pur și simplu o discuție despre rezultate, iar rezultatele se văd tocmai în ce a fost cel mai greu: fondurile de coeziune, acolo unde România a avut mult prea des întârzieri și blocaje.

La absorbția curentă, adică sumele solicitate Comisiei Europene, România a trecut de la 3 miliarde euro, 9,9% acumulat în patru ani și jumătate, la 6,3 miliarde euro, 20,4% – practic o dublare în doar șase luni. La rambursările efective, banii intrați efectiv în conturile statului, saltul este la fel de grăitor: de la 2,9 miliarde euro (9,41%) în perioada 2021–iunie 2025 la 5,2 miliarde euro (16,6%) la final de 2025. Diferența de 2,3 miliarde euro atrasă în jumătate de an nu se explică în niciun caz prin noroc sau conjunctură. Dimpotrivă, ea explică prin capacitate administrativă și prin decizii luate la timp. Adică prin competență și prin seriozitate.

Este ceva care nu ar trebui să ne uimească, dar după mandatul fostului ministru PSD, Adrian Câciu – marcat de blocaje, întârzieri și o lipsă cronică de viziune administrativă de programe de coeziune gripate, de PNRR intrat într-o zonă periculoasă de suspendare, negocieri înghețate cu Comisia Europeană, supracontractări fără control și zero transparență – iată că este de natură să o facă.

Să privim proporțiile, fiindcă ele spun povestea cel mai bine: aceste ultime șase luni înseamnă aproximativ 10% din timpul scurs de la începutul exercițiului financiar 2021–2027, dar au generat 37% din toate plățile făcute în acest exercițiu. Asta înseamnă că România a reușit, într-un semestru, mai mult decât unii reușesc în ani. Iar pentru cine își imaginează că „nu se poate”, cifrele sunt cel mai bun antidot. Și România poate, dacă oamenii potriviți ajung la locul potrivit. Iar în acest domeniu, premierul Bolojan chiar a avut inspirație când și-a ales ministrul.

În doar șase luni de mandat, ministrul Dragoș Pîslaru a făcut ceva ce părea improbabil într-un sistem obișnuit să se scuze: a deblocat mecanismele și a accelerat absorbția la un nivel fără precedent. Încă o dată, nu este un miracol. Este „doar” diferența dintre administrație și improvizație, sau între reflexul profesionistului de a împinge lucrurile înainte și reflexul demagogului de a vorbi, în loc să facă.

Evident, cel mai important test, în această discuție, rămâne PNRR.

În iunie 2025, România era într-o situație critică: negocieri blocate, o cerere de plată suspendată, implementare haotică, supracontractare fără măsură. Într-un asemenea moment, pierzi luni și ani foarte ușor – iar în PNRR timpul nu este un simplu detaliu, ci este condiția de existență a banilor! Astăzi, însă, execuția PNRR a crescut de la 6,8 miliarde euro la 9,7 miliarde euro; 3 miliarde euro atrași în doar șase luni. PNRR a fost renegociat responsabil, cu argumente și rigoare. A fost introdus tabloul de bord public, cu peste 20.000 de proiecte monitorizabile de către societate. Și a fost depusă Cererea de Plată nr. 4, în valoare de 2,62 miliarde euro. Pentru prima dată după mult timp, nu mai vorbim doar despre „intenții”, ci despre control, transparență și flux de bani în economie.

De ce insist pe aceste lucruri? Pentru că, la modul obiectiv, ele au o miză mult mai mare decât un bilanț tehnic sau chiar ministerial.

România se află sub presiunea deficitului bugetar și sub presiunea nevoilor reale: infrastructură rutieră, infrastructură locală, spitale, școli, competitivitate economică. Fondurile europene sunt, în mod realist, singura pârghie care poate compensa rapid aceste goluri fără să arunce țara într-o spirală fiscală distructivă. Nu avem luxul să ne jucăm cu ele și în niciun caz, dragi cititori, nu avem luxul populismului pe tema banilor europeni. Asta dacă ținem cu România.

De aceea contează mult și ținta anunțată de guvernul Bolojan pentru 2026: dublarea maximului istoric de atragere a fondurilor, astfel încât minimum 15 miliarde euro să ajungă în investiții cheie – autostrăzi, infrastructură locală, spitale, școli, economie.

Nici măcar nu o văd ca pe o ambiție (deși este). O văd însă ca stabilind, precis, nivelul de viteză de care România are nevoie ca să recupereze decalajele față de UE în vremea generației noastre și nu în două sau trei generații. Acum, mai mult ca oricând, avem dovada că știm și că putem lasă copiilor noștri o altă Românie decât în cea în care s-au născut și nu simt nicio dorință de a-mi „scuza” optimismul, pentru că el e bazat pe realitate.

Spun toate acestea fără loialitate politică ne-trecută prin filtrul rațiunii, și le spun în primul rând din responsabilitate. România nu își mai permite amatorism pentru că amatorismul, lipsa de seriozitate și de rezultate, pe cifre, ne-a dus la creșterea extremismului și a populismului nerușinat.

Guvernarea susținută de PNL, cu Ilie Bolojan prim-ministru, a arătat în ultimele luni că se poate lucra altfel, cu rigoare, transparență și, da, cu viteză.

Diferența dintre perioada Câciu și perioada Pîslaru este precum diferența dintre zgomot și eficiență, dintre scuze (și ne-am cam săturat) și rezultate, dintre România care pierde timp și România care recuperează ani! Iar când România face asta, când recuperează ani, nu câștigă ministrul sau partidul care îl susține politic. Câștigă, dragi cititori, o comună care își finalizează rețeaua de apă și canalizare și intră în mileniul trei. Câștigă un spital care își modernizează secțiile. Câștigă o școală care nu mai stă cu toaleta în curte. Câștigă o autostradă care nu mai rămâne doar pe hartă.

Acolo se văd banii europeni, iar ei sunt peste tot în România. Și vor fi tot mai mulți”, a scris Gheorghe Falcă pe pagina sa de Facebook.