România folosește printre cele mai puține pesticide din Europa. Ce state depășesc puternic nivelul românesc

România se numără printre statele europene cu cel mai redus consum de pesticide raportat la hectar, mult sub media Uniunii Europene și de câteva ori mai puțin decât țări precum Olanda, Italia sau Germania. Diferențele sunt influențate de tipul culturilor agricole, clima și gradul de intensificare a agriculturii, arată datele analizate la nivel european.

România folosește printre cele mai puține pesticide din Europa. Diferențele dintre statele UE sunt uriașe

Cantitatea de pesticide utilizată în agricultură diferă puternic între statele europene, iar România continuă să fie una dintre țările cu cel mai redus consum raportat la hectar din Uniunea Europeană. Datele analizate la nivel european arată că agricultorii români folosesc de câteva ori mai puține produse fitosanitare comparativ cu state precum Olanda, Italia, Spania sau Germania, unde agricultura intensivă necesită un număr mult mai mare de tratamente.

În același timp, există și țări europene care utilizează chiar mai puține pesticide decât România, în special statele baltice și unele țări nordice, unde clima și structura agriculturii reduc presiunea bolilor și dăunătorilor asupra culturilor agricole.

Specialiștii spun că simpla comparație a cantităților de pesticide nu reflectă întotdeauna întreaga realitate agricolă, deoarece fiecare stat are culturi diferite, climă diferită și modele agricole distincte.

România consumă mult sub media europeană

Potrivit estimărilor privind utilizarea produselor fitosanitare, România utilizează aproximativ 0,6 – 1 kilogram de substanță activă la hectar, nivel aflat sub media europeană estimată la aproximativ 2 – 2,4 kg/ha.

Datele arată că agricultura românească utilizează semnificativ mai puține pesticide decât marile state agricole din vestul Europei.

Consumul estimat de pesticide în Europa

Țară	Consum estimat pesticide / hectar
Estonia	~0,4 – 0,5 kg/ha
Letonia	~0,5 kg/ha
Lituania	~0,5 – 0,7 kg/ha
România	~0,6 – 1 kg/ha
Finlanda	~0,7 – 1 kg/ha
Ungaria	~1,2 kg/ha
Polonia	~2,2 kg/ha
Turcia	~2,3 kg/ha
Grecia	~2,9 kg/ha
Franța	peste 3 kg/ha
Spania	~3,6 kg/ha
Germania	~3 – 4 kg/ha
Italia	~5 – 6 kg/ha
Olanda	între 7 și 10 kg/ha
Media UE	~2 – 2,4 kg/ha

Olanda și Italia, printre campioanele Europei la pesticide

Statele cu cele mai ridicate niveluri de pesticide utilizate la hectar sunt cele cu agricultură intensivă și culturi horticole dezvoltate.

Olanda este considerată una dintre țările cu cel mai mare consum raportat la suprafață, în principal din cauza agriculturii super-intensive și a suprafețelor foarte mari de sere și culturi horticole. Unele estimări indică un consum de până la 8 – 10 kg/hectar.

Și Italia are un consum foarte ridicat, estimat la aproximativ 5 – 6 kg/hectar, în special din cauza suprafețelor mari cultivate cu viță-de-vie, livezi și legume.

În Spania, agricultura intensivă orientată spre export, în special în sectorul fructelor și legumelor, duce la un consum estimat de peste 3,5 kg/hectar.

Grecia și Polonia folosesc mai multe pesticide decât România

Și Grecia se află peste România la consumul de pesticide, cu aproximativ 2,9 kg/hectar, potrivit estimărilor disponibile. Agricultura horticolă și culturile mediteraneene necesită tratamente mai frecvente împotriva bolilor și dăunătorilor.

În Polonia, consumul este estimat la aproximativ 2,2 kg/hectar, semnificativ peste nivelul din România. Polonia are un sector horticol și agricol foarte dezvoltat, cu numeroase exploatații intensive.

Turcia, printre statele cu utilizare ridicată

Deși nu este stat membru UE, Turcia apare frecvent în statisticile europene privind pesticidele. Nivelul estimat este de aproximativ 2,3 kg/hectar.

Agricultura intensivă și producția mare de fructe și legume pentru export au dus la creșterea utilizării produselor fitosanitare în ultimii ani.

Există țări care folosesc chiar mai puține pesticide decât România

În Europa există și state care utilizează mai puține pesticide decât România.

State europene cu consum redus de pesticide

Țară	Motiv principal
Estonia	Climă rece și agricultură extensivă
Letonia	Presiune redusă a dăunătorilor
Lituania	Suprafețe mari de culturi extensive
Finlanda	Condiții climatice mai dure
Unele state balcanice	Agricultură mai puțin intensivă

În statele baltice și nordice, clima rece reduce dezvoltarea multor boli și dăunători agricoli, ceea ce duce la necesitatea unor tratamente mai puține.

De ce există diferențe atât de mari între state

Experții spun că nivelul pesticidelor utilizate depinde de mai mulți factori:

• tipul culturilor;
• clima;
• agricultura intensivă sau extensivă;
• gradul de umiditate;
• tehnologia utilizată;
• valoarea economică a culturilor.

Ce influențează consumul de pesticide

Factor	Impact
Legume și livezi	Necesită mai multe tratamente
Agricultură intensivă	Consum mai ridicat
Climat umed	Favorizează bolile plantelor
Culturile extensive	Consum mai redus
Agricultura ecologică	Limitează utilizarea pesticidelor

În România predomină culturile extensive precum grâul, porumbul și floarea-soarelui, care necesită în general mai puține tratamente decât culturile horticole.

UE încearcă să reducă utilizarea pesticidelor

Reducerea utilizării pesticidelor reprezintă unul dintre obiectivele importante ale politicilor europene privind agricultura și protecția mediului.

Comisia Europeană promovează măsuri privind:

• reducerea impactului asupra mediului;
• protejarea biodiversității;
• dezvoltarea agriculturii sustenabile;
• utilizarea unor produse cu risc redus.

Totuși, fermierii europeni avertizează că restricțiile excesive privind pesticidele pot afecta producția agricolă și competitivitatea fermelor europene.

România rămâne printre statele cu consum redus raportat la hectar

Chiar dacă România este printre statele cu cele mai mici niveluri de pesticide utilizate raportat la hectar, specialiștii spun că datele trebuie analizate în contextul specificului agriculturii locale.

În următorii ani, agricultura europeană va trebui să găsească un echilibru între:

• protejarea culturilor;
• reducerea impactului asupra mediului;
• menținerea productivității;
• respectarea noilor reguli europene privind pesticidele.