România a lansat ruta turistică „Green and Mystical Danube”, care conectează nouă state dunărene și promovează patrimoniul cultural rural

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a organizat conferința internațională „Routes Connecting People”, dedicată încheierii proiectului „Mystical Danube”. Evenimentul a evidențiat dezvoltarea rutei turistice „Green and Mystical Danube Storytelling Route”, creată pentru promovarea patrimoniului natural și cultural al regiunii Dunării și susținerea dezvoltării rurale durabile.

România a lansat ruta turistică „Green and Mystical Danube”, care conectează nouă state dunărene și promovează patrimoniul cultural rural

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a organizat marți, 26 mai 2026, la Palatul Parlamentului, conferința internațională „Routes Connecting People”, eveniment care a marcat încheierea proiectului „Mystical Danube – Green and Mystical Danube Storytelling Route – Transnational valorisation of natural and intangible cultural heritage for socio-economic development of rural areas in the Danube region” (cod proiect DRP0200231).

Principalul rezultat al proiectului îl reprezintă dezvoltarea și extinderea rutei „Green and Mystical Danube Storytelling Route”, un traseu transnațional care traversează nouă state din regiunea Dunării: România, Bulgaria, Serbia, Croația, Slovenia, Bosnia și Herțegovina, Slovacia, Ungaria și Muntenegru. Ruta are ca obiectiv valorificarea patrimoniului natural și cultural imaterial al regiunii, prin promovarea zonelor rurale și a destinațiilor mai puțin cunoscute.

Municipiul Călărași a devenit prima destinație din România inclusă în această rută. În Portul Turistic Călărași, MEDAT a amenajat un punct de contact destinat promovării inițiativei și conectării turiștilor cu tradițiile, poveștile și legendele regiunii dunărene. Pentru a facilita explorarea traseului, proiectul a inclus dezvoltarea unei aplicații mobile și a unei platforme online care oferă informații despre obiectivele turistice, patrimoniul natural și cultural, precum și despre serviciile disponibile de-a lungul rutei.

Parteneriatul transnațional a contribuit, totodată, la elaborarea unei strategii comune pentru valorificarea patrimoniului cultural și natural din regiunea Dunării. Aceasta este completată de un set de propuneri de politici publice dedicate turismului durabil și de un plan de acțiune orientat spre dezvoltarea de produse și servicii turistice.

În cadrul conferinței au fost prezentate și alte exemple de bune practici privind valorificarea patrimoniului cultural și dezvoltarea de produse turistice. Evenimentul a reunit reprezentanți ai Ministerului Culturii, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerului Mediului, precum și partenerii proiectului Mystical Danube din statele dunărene. De asemenea, au participat reprezentanți și promotori ai unor inițiative de succes, precum Via Transilvanica, UNESCO România, Cronicari Digitali, Culinary Trail și Danube International Association.

Proiectul este finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Interreg Regiunea Dunării 2021–2027.

„Proiectul Mystical Danube a pornit de la o întrebare simplă: cum facem ca lucrurile frumoase, dar uitate, să fie redescoperite? Cum ajutăm comunitățile care se confruntă cu migrație, cu șomaj, cu tineri care pleacă și cu riscul pierderii identității locale să-și găsească locul pe harta Europei? Răspunsul nostru a fost construirea unei povești comune, diverse și mistice. O rută care traversează nouă țări, care leagă oameni, locuri și peisaje și în care județul Călărași, regiunea noastră pilot, și-a găsit un loc binemeritat”, a declarat ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, Irineu Darău.

Referindu-se la sustenabilitatea rezultatelor proiectului, Darău a precizat că MEDAT va semna un memorandum de cooperare cu OMD Dunărea Călărășeană, prin care comunitatea locală își va asuma continuarea și dezvoltarea acestui demers:

„Cea mai importantă lecție a acestui proiect este că schimbarea nu vine de sus în jos, ci începe în momentul în care o comunitate decide că merită să lupte pentru locul ei, că are ceva de spus și că vrea să fie auzită”, a adăugat Darău.

Delta Dunării este parte a Patrimoniului Mondial UNESCO

Delta Dunării s-a format în urmă cu aproximativ 10.000 de ani și continuă să crească și astăzi, fiind considerată cel mai tânăr pământ al României. Este cea mai bine conservată deltă din Europa, iar din anul 1990 face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, având statut de rezervație a biosferei. Acest vast labirint de lacuri și canale șerpuiește prin cea mai mare întindere compactă de stuf din lume și reprezintă una dintre regiunile cu cea mai mare biodiversitate de pe planetă.

Delta Dunării este a treia deltă ca mărime din Europa și ocupă locul 22 la nivel mondial. Suprafața sa depășește în prezent 5.700 km² și continuă să se extindă anual cu aproximativ 40 m². Doar 10% din teritoriu este reprezentat de uscat, în timp ce peste 3.000 km² sunt alcătuiți din ecosisteme naturale acvatice și terestre destinate reconstrucției ecologice. Aceste zone sunt incluse în patrimoniul UNESCO, în cadrul programului „Omul și Biosfera”.

În Delta Dunării se regăsesc 30 de habitate protejate la nivel european, dintre care opt sunt strict protejate, unele existând exclusiv în România. Biodiversitatea regiunii este impresionantă, cu aproape 5.500 de specii identificate, dintre care 1.839 sunt specii de plante. Vegetația este specifică zonelor umede, aproximativ 78% fiind reprezentată de stuf, rogoz, papură, pipirig și salcie pitică. Delta găzduiește cea mai întinsă suprafață compactă de stuf din lume, care se întinde pe aproximativ 1.750 km². Pe grindurile fluviale cresc arbori și arbuști precum plopul alb, plopul negru, cătina și tufele de mure. Marginile canalelor sunt împodobite, în perioada iunie-septembrie, de nuferi albi și galbeni. În arealul rezervației se întâlnesc și două specii de plante carnivore: aldrovanda și otrățelul de baltă.

Un loc aparte în flora Deltei îl ocupă Pădurea Letea, una dintre cele mai vechi rezervații naturale din România și cea mai nordică pădure subtropicală din lume. Peisajul său este spectaculos, alternând pâlcurile de pădure cu dunele de nisip formate pe fostul fund al mării. Aici predomină stejarii seculari, unii depășind vârsta de 300 de ani. Pădurea adăpostește peste zece specii de orhidee și o specie de liană care poate ajunge până la 25 de metri lungime.

Fauna Deltei este extrem de diversă. Din cauza suprafeței reduse de uscat, predomină speciile de pești, amfibieni, reptile și păsări. În zonă trăiesc zece specii de amfibieni, printre care broasca râioasă verde, broasca de lac mare, buhaiul de baltă și brotăcelul de copac. Fauna piscicolă cuprinde 133 de specii de pești. Dintre acestea, 66 trăiesc exclusiv în apele saline, precum hamsia, calcanul și stavridul, 54 de specii trăiesc în apele dulci, cum sunt somnul, crapul, bibanul, șalăul și știuca, iar 13 specii pot fi întâlnite atât în ape dulci, cât și în ape sărate, printre acestea numărându-se sturionii și scrumbia.

În Delta Dunării trăiesc și 54 de specii de mamifere, întâlnite în special în zonele izolate sau mlăștinoase. Printre acestea se numără hermina, câinele enot, bizamul, vulpea, vidra, nurca europeană, pisica sălbatică, mistrețul și castorul.

Cel mai spectaculos aspect al Deltei rămâne însă diversitatea avifaunistică. Aici pot fi observate nu mai puțin de 331 de specii de păsări, dintre care aproximativ 130 sunt migratoare. Pe lângă speciile comune zonelor umede, precum rațele, gâștele, stârcii, egretele, lebedele și cormoranii, Delta adăpostește și specii rare, precum țigănușul, lopătarul, ciocântorsul și piciorongul. Tot aici poate fi întâlnită gâsca cu gât roșu, din care aproximativ 50% din populația mondială iernează în această regiune, dar și cormoranul mic, Delta găzduind aproximativ 60% din populația globală a acestei specii.

Pelicanii sunt simbolul Deltei Dunării și sunt reprezentați aici de două specii: pelicanul comun și pelicanul creț. Pelicanul comun este mult mai răspândit, aproape întreaga populație cuibăritoare a speciei regăsindu-se astăzi în Deltă, unde trăiesc peste 18.000 de exemplare. Pasărea ajunge aici în sezonul cald și migrează iarna către nord-estul Africii și India. Pelicanii comuni pescuiesc adesea în grupuri mari, alături de cormorani, și pot consuma aproximativ un kilogram de pește pe zi.

Pelicanul creț este mai rar și ușor de recunoscut datorită penajului în nuanțe de gri deschis și penelor crețe de pe cap, care apar în perioada de reproducere. Este puțin mai mare decât pelicanul comun și poate atinge o anvergură a aripilor de peste trei metri, fiind cea mai mare pasăre din România. Populația cuibăritoare a pelicanului creț este estimată la aproximativ 500 de exemplare.