Robotul ROSA a ajuns la Constanța. Începutul unei revoluții medicale

La Constanța, medicina face pași spre viitor. Spitalul Clinic Județean de Urgență este primul din România care a introdus o tehnologie revoluționară în chirurgia ortopedică, anume sistemul robotic ROSA, utilizat pentru implantarea protezelor de șold cu o precizie milimetrică. Primele intervenții realizate de echipa secției Clinice de Ortopedie–Traumatologie au fost deja un succes. Pacienții au început să meargă chiar din prima zi după operație, iar România a devenit astfel una dintre primele țări europene care folosesc această tehnologie de ultimă generație. „Este o inovație care schimbă complet experiența pacientului, de la siguranța intervenției până la timpul de recuperare”, spune Raluca Ștefan Vericeanu, managerul spitalului. În spatele acestei reușite stau ani de investiții, strategii și decizii administrative.

Iar cea mai importantă investiție din ultimul an a fost, potrivit managerului, „modernizarea și digitalizarea infrastructurii critice, precum și achiziția de echipamente medicale de înaltă performanță”. În cadrul unui proces amplu, spitalul a înființat și dotat trei laboratoare și un compartiment medical esențial.

Este vorba despre Laboratorul de Electrofiziologie Intervențională, Laboratorul de Angiografie și Cateterism Cardiac, Laboratorul de Analize Medicale, și Compartimentul de Radiologie Intervențională și Angiografie.

Noile structuri le permit medicilor să trateze cazuri complexe care, până nu demult, erau direcționate către spitalele din Capitală. În plus, achiziția unui angiograf biplan de ultimă generație, destinat trombectomiilor, crește performanța actului medical. „Prin acest echipament, diagnosticăm mai rapid și tratăm mai eficient, scurtând considerabil timpul de recuperare al pacienților”, explică managerul.

Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța a fost inclus de către Revista Capital în „Top Performeri din Sănătate” 2025, iar în cadrul Galei din 19 noiembrie, echipa a primit „Premiul pentru pionierat în chirurgie ortopedică cu precizie milimetrică”. Cu această ocazie, Raluca Ștefan Vericeanu, managerul spitalului, a oferit un interviu în care a vorbit despre reușitele recente și despre planurile de viitor ale instituției.

Investiții strategice

CAPITAL: Care este cea mai important investiție făcută în ultimul an în cadrul instituției?

RALUCA ȘTEFAN VERICEANU: Cea mai importantă investiție în cadrul instituției în ultimul an se concentrează pe modernizarea și digitalizarea infrastructurii critice și pe achiziția de echipamente medicale de înaltă performanță.

De exemplu, înființarea  și dotarea a trei laboratoare și un compartiment de care era o nevoie majoră: Laboratorul de Electrofiziologie Intervențională, Laboratorul de Angiografie și Cateterism Cardiac, înființarea, dotarea si punerea în funcțiune a Laboratorului de Analize Medicale, crucial pentru creșterea capacității de tratament și a siguranței pacienților, Compartimentul de Radiologie Intervențională și Angiografie din cadrul Laboratorului de Radiologie. 

Noile structuri permit medicilor Spitalului Județean Constanța să trateze cu succes cazuri medicale complexe care anterior erau direcționate către spitalele din București. De asemenea, achiziția unui angiograf biplan de ultimă generație, destinat efectuării trombectomiilor, reprezintă un pas major în creșterea performanței actului medical, prin îmbunătățirea preciziei diagnosticului și scurtarea timpului de recuperare a pacienților.

C: Care sunt principalele trei calități absolut necesare pentru un manager de unitate spitalicească sau clinică medicală?

RȘV: Consider ca cele trei calități absolut necesare pentru un manager de unitate spitalicească sau clinică medicală sunt:

1. Viziune strategică și abilități financiare: capacitatea de a dezvolta o viziune pe termen lung pentru dezvoltarea spitalului și de a gestiona eficient bugetul, de a atrage fonduri (europene, naționale) și de a menține echilibrul financiar, asigurând în același timp calitatea actului medical.
2. Leadership decisiv și empatic: abilitatea de a lua decizii dificile rapid, mai ales în situații de criză, combinată cu o înțelegere profundă a nevoilor pacienților și ale personalului. Un manager trebuie să inspire încredere și să motiveze echipa.
3. Comunicare transparentă și abilități de negociere: deținerea unui dialog deschis și onest cu toate părțile implicate (personal, pacienți, autorități, furnizori) și capacitatea de a negocia contracte și parteneriate în beneficiul instituției.

Provocări în viața de manager

C: Care a fost cea mai mare provocare pe care ați înfruntat-o de când sunteți manager?

RȘV: Cea mai mare provocare a fost și rămâne menținerea unei echipe medicale complete, motivate și bine pregătite, mai ales în specialitățile deficitare. Este o luptă continuă să atragi și să reții specialiști de valoare, oferindu-le un mediu de lucru modern, respectuos și stimulativ, în contextul în care mulți aleg să plece în străinătate sau în sistemul privat.

C: Ce este mai important, dotarea sau echipa, și de ce?

RȘV: Echipa este mai importantă decât dotarea, deși ambele sunt esențiale. Echipa reprezintă inima spitalului. Chiar și cu cele mai avansate aparate, fără personal medical bine pregătit, dedicat și empatic – medici, asistente, infirmiere – echipamentele nu sunt decât niște carcase scumpe. O echipă excelentă poate găsi soluții creative chiar și cu resurse mai puține.

Dotarea este instrumentul echipei. Echipamentele moderne permit echipei să atingă un standard superior de performanță, să ofere diagnostice mai rapide și tratamente mai puțin invazive. O dotare excelentă pusă în mâinile unei echipe excepționale duce la cea mai bună îngrijire a pacientului. Prioritatea managerului este să investească constant în oameni.

C: Care este resortul ce determină un specialist să își dorească locul de manager al unei unități medicale?

RȘV: Resortul principal ce m-a determinat să îmi doresc locul de manager este dorința de a avea un impact transformațional major asupra sistemului de sănătate, dincolo de impactul individual asupra pacienților. Viziunea la scară largă: Dorința de a implementa o viziune care să îmbunătățească radical modul în care funcționează întregul spital (fluxuri, protocoale, relația cu pacientul) – lucru pe care nu îl pot face decât din postura de manager. 

Optimizarea Actului Medical: frustrarea acumulată de-a lungul anilor privind deficiențele de sistem și dorința de a le rezolva prin prisma puterii administrative, asigurând astfel condiții optime pentru colegi și, implicit, pentru pacienți. Dezvoltare și moștenire: dorința de a lăsa o moștenire solidă (proiecte majore finalizate, acreditări superioare, un spital modern) și de a ma dezvolta profesional și managerial.

C: Dintre toate îndatoririle unui manager, care este cea care are cel mai înalt grad de dificultate?

RȘV: Dintre toate îndatoririle, cea care are cel mai înalt grad de dificultate este gestiunea crizelor multidimensionale și menținerea moralului.

Aceasta implică jonglarea constantă cu:

• Presiunea politică/administrativă (respectarea rigorilor legale și a așteptărilor autorităților).
• Presiunea publică (gestionarea percepției publice și a nemulțumirilor pacienților/aparținătorilor).
• Presiunea financiară (asigurarea unui buget echilibrat într-un sistem subfinanțat).
• Presiunea umană (rezolvarea conflictelor interne și menținerea echilibrului emoțional și a motivației personalului suprasolicitat).

A reuși să le gestionezi pe toate simultan, fără a compromite calitatea actului medical, este extrem de solicitant.