Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsNicușor Dan a subliniat că exclude o revenire a cotei standard de TVA la 19%, ceea ce înseamnă că actuala cotă generală rămâne neschimbată. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă, unde șeful statului a explicat că TVA face parte din construcția bugetară pentru anul viitor, iar modificarea acesteia nu este avută în vedere.
Nicușor Dan exclude revenirea TVA la 19%
Cota generală de TVA a fost majorată de la 19% la 21% începând cu data de 1 august 2025. Măsura a fost inclusă în primul pachet de reforme fiscale adoptat de Guvernul condus de Ilie Bolojan.
„Legat de TVA, este parte din bugetul pe 2026 şi nu este în discuţie modificarea bugetului pe 2026”, a spus şeful statului într-o conferinţă de presă
Nicușor Dan s-a exprimat public de mai multe ori împotriva majorării TVA. Poziția sa a venit și în contextul promisiunilor făcute în campania electorală pentru alegerile prezidențiale de anul trecut, când și-a asumat public că taxa pe valoarea adăugată nu va crește.
În paralel cu majorarea cotei standard, a fost menținută o cotă redusă de TVA de 11% pentru anumite produse și servicii considerate esențiale sau prioritare.
Printre acestea se numără cărțile, livrarea lemnului de foc, furnizarea energiei termice în sezonul rece, medicamentele de uz uman, alimentele, cu anumite excepții, livrarea de locuințe în cadrul politicilor sociale, apa pentru irigații, precum și serviciile din sectorul HoReCa.
Economia României traversează o perioadă delicată, după ce a înregistrat scădere în două trimestre consecutive
Anunțul lui Nicușor Dan a venit în contextul în care economia României traversează o perioadă delicată, după ce a înregistrat scădere în două trimestre consecutive. Această situație semnalează intrarea într-o recesiune tehnică, potrivit economistului-șef al BNR, Valentin Lazea. Deși pe ansamblul anului evoluția rămâne ușor pozitivă, datele recente indică o pierdere evidentă de ritm, pe fondul problemelor externe și al măsurilor interne de ajustare bugetară.
Unul dintre principalii factori care au dus la această evoluție este slăbirea economiei din zona euro. România este strâns legată de lanțurile industriale europene, astfel că reducerea cererii externe afectează direct exporturile, producția industrială și investițiile. Această dependență structurală face ca orice încetinire economică în statele vest-europene să se transmită rapid și asupra economiei locale.
Un al doilea element important este temperarea consumului intern, ca efect al măsurilor de consolidare fiscală adoptate pentru reducerea deficitului bugetar și evitarea unei crize de finanțare. Impactul imediat a fost scăderea cererii interne, însă obiectivul pe termen mediu este stabilizarea datoriei publice și evitarea unor măsuri mult mai dure în viitor.
Valentin Lazea a explicat că activitatea economică din trimestrul al patrulea din 2025 a scăzut cu 1,8%, după un recul de 0,1% în trimestrul precedent. Două trimestre consecutive de contracție sunt considerate semnul unei recesiuni tehnice.
Cu toate acestea, la nivelul întregului an 2025, economia României a înregistrat o creștere de 0,7%, susținută în principal de rezultatele mai bune din primele două trimestre.
Potrivit economistului-șef al BNR, principalele cauze au fost avansul foarte slab al economiei zonei euro, de doar 0,2% în trimestrul al patrulea din 2025, dar și frânarea accentuată a consumului intern după aplicarea pachetului de reforme bugetare lansat de Guvern la jumătatea anului trecut.
