Din cuprinsul articolului

Republica Moldova își propune să adere la UE în 2030 și să semneze tratatul de aderare până în 2028

Republica Moldova vrea să devină membră a Uniunii Europene până în anul 2030. Pentru asta, autoritățile moldovene trebuie să termine negocierile și să semneze tratatul de aderare cel târziu în 2028, ca statele membre să aibă timp să îl aprobe.

Vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a explicat la TVR că diferența dintre anii 2028 și 2030 apare din cauza procedurilor obligatorii din Uniunea Europeană. Ea a spus că anul 2030 este ținta la care Republica Moldova vrea să fie pregătită să intre în Uniunea Europeană. A mai explicat că, înainte de asta, țara trebuie să semneze tratatul de aderare împreună cu toate cele 27 de state membre, iar apoi urmează procesul de ratificare. Până când toate statele nu aprobă tratatul, Republica Moldova nu poate deveni membră.

Tot ea a menționat că aprobarea tratatului în parlamentele naționale durează, în medie, aproximativ doi ani. Din acest motiv, negocierile cu Bruxelles trebuie încheiate până la sfârșitul anului 2027 sau cel târziu la începutul lui 2028. Gherasimov a precizat că anul 2028 este momentul în care Republica Moldova își propune să fie gata să semneze tratatul, pentru a putea adera în 2030.

În prezent, negocierile tehnice sunt deschise pe toate capitolele, ceea ce înseamnă că autoritățile lucrează deja la toate domeniile importante și pregătesc ce este necesar pentru aderare. Totuși, deschiderea oficială a negocierilor depinde de acordul tuturor celor 27 de state membre.

Gherasimov a atras atenția că situația politică din Uniunea Europeană poate influența procesul de aderare. A explicat că alegerile din statele membre pot aduce schimbări de opinie, de aceea este important ca Republica Moldova să mențină relații bune și un dialog constant cu fiecare țară. Gherasimov a subliniat că Republica Moldova nu poate conta automat pe sprijinul tuturor statelor și că guvernul trebuie să muncească pentru a păstra încrederea acestora. A adăugat că este important ca autoritățile să explice constant situația din țară și beneficiile aderării, indiferent de schimbările politice din alte state.

Ea a spus că, în acest moment, toate cele 27 de state membre susțin parcursul european al Republicii Moldova. Autoritățile speră ca negocierile oficiale să înceapă în perioada în care Cipru va deține președinția Consiliului Uniunii Europene, dar recunosc că trebuie clarificată și poziția viitorului guvern din Ungaria cu privire la extinderea UE.

„2030 este anul pe care ni-l am propus ca țară să fim pregătiți pentru a adera la Uniunea Europeană. Pentru ca acest lucru să aibă loc, Republica Moldova trebuie să semneze tratatul de aderare împreună cu toate cele 27 de state membre, după care urmează procesul de ratificare. Până fiecare din cele 27 de state membre nu ratifică tratatul de aderare Republica Moldova nu poate deveni stat membru al Uniunii Europene. De aici vine anul 2028, când ne propunem să fim gata să semnăm tratatul de aderare. Ca să aderăm în 2030 trebuie să fim gata să semnăm tratatul în 2028.

Nu putem vorbi cu certitudine că vom avea susținerea tuturor statelor membre fără a face nimic. Este datoria și responsabilitatea Guvernului Republicii Moldova să se asigure că întreținem și consolidăm acea încredere pe care am reușit instituțional să o cultivăm cu fiecare din cele 27 de state membre. Aici este și esența diplomației Republicii Moldova unde trebuie să ne asigurăm că indiferent de cine vine la putere le explicăm realitățile din Republica Moldova, le explicăm importanța aderării noastre în spațiul unic european în speranța că aceste noi guverne vor menține același curs vis-a-vis de parcursul nostru european ca și guvernele precedente”, a punctat Gherasimov.

Ucraina este dispusă să amâne subvențiile agricole din UE pentru a grăbi aderarea. Cere urgent deblocarea împrumutului european

Ucraina este dispusă să renunțe temporar la unele avantaje ale Uniunii Europene dacă asta o ajută să devină mai repede stat membru.

Viceprim-ministrul Ucrainei, Taras Kachka, a declarat pentru Bloomberg că țara sa ar putea amâna cu câțiva ani primirea subvențiilor pentru agricultură din programul UE, pentru a reduce îngrijorările legate de acest domeniu sensibil. El a explicat că o astfel de soluție este posibilă, dar trebuie discutate exact condițiile.

Ucraina a avut deja tensiuni cu unele țări din UE, inclusiv Polonia, după ce Uniunea a relaxat restricțiile pentru exporturile agricole ucrainene. Dacă Ucraina ar deveni membră, ar primi sume importante pentru agricultură, ceea ce ar complica și mai mult negocierile legate de bugetul UE. Programul agricol al UE oferă bani fermierilor și reprezintă o parte importantă din bugetul Uniunii, motiv pentru care este un subiect sensibil când vine vorba de primirea unor noi state.

Kachka a mai spus că UE discută acum bugetul pentru perioada 2028–2034 și că Ucraina ar putea intra în acest program agricol abia într-un ciclu bugetar mai târziu. El a subliniat că prioritatea principală a Ucrainei este să devină membră cât mai repede, chiar dacă asta înseamnă să nu beneficieze imediat de toate fondurile și politicile UE.

Oficialul ucrainean a afirmat că Ucraina este pregătită să îndeplinească rapid cerințele Uniunii și își dorește să semneze tratatul de aderare chiar de anul viitor, dacă lucrurile avansează bine. După aceea, statele membre ar mai avea nevoie de câțiva ani pentru a aproba aderarea.

În același timp, Ucraina cere să primească urgent prima parte dintr-un împrumut mare de la UE. Ungaria a blocat aceste plăți din cauza problemelor cu livrările de petrol rusesc printr-o conductă afectată în urma unui atac. Autoritățile de la Budapesta spun că Ucraina trebuie să reia transportul de petrol înainte de a primi banii.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat între timp că conducta a fost reparată. Kachka a explicat că deblocarea banilor este foarte importantă, deoarece o parte va fi folosită pentru cheltuieli militare esențiale. Kachka aspus că Ucraina speră să primească banii mai devreme decât termenul stabilit inițial și a subliniat că situația este foarte urgentă, fiind vorba de o problemă critică pentru țară.

„O astfel de abordare este posibilă, dar să discutăm modalitățile. Este, literalmente, o chestiune de viață și de moarte, așa că avem nevoie de acești bani cât mai repede posibil”, a declarat Kachka.