Republica Moldova, creștere economică record la nivel mondial. FMI estimează +53% până în 2030

Republica Moldova ar putea deveni lider global la capitolul creșterii economice pe cap de locuitor până în 2030, cu un avans de 53%, conform Fondului Monetar Internațional. Totuși, sub masca acestor cifre spectaculoase se ascund vulnerabilități structurale profunde. Experții avertizează că, fără o trecere de la consum la producție și exporturi competitive, progresul va rămâne doar o statistică abstractă, fără a genera o îmbunătățire reală și palpabilă a nivelului de trai pentru cetățeni.

Republica Moldova, lider mondial în prognozele FMI: O creștere spectaculoasă a PIB-ului care ridică semne de întrebare

Republica Moldova s-ar putea plasa în centrul atenției economice globale în perioada următoare, conform celor mai recente analize ale Fondului Monetar Internațional (FMI). Prognozele instituției financiare indică o ascensiune fulminantă, sugerând că țara vecină ar putea înregistra cea mai rapidă creștere a Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor din lume între anii 2026 și 2030.

Această cifră ambițioasă, estimată la un avans de 53%, plasează economia moldovenească în fruntea statelor emergente, depășind țări precum Guyana, Turkmenistan sau Serbia, relatează TVR Moldova.

Totuși, deși la nivel statistic perspectivele sunt impresionante, experții locali îndeamnă la moderație și o analiză profundă a factorilor care determină acest optimism internațional.

Limitele economiei bazate pe consum

Estimările pozitive vin pe fundalul unei ușoare redresări economice observate la sfârșitul anului trecut. Deși cifra de 53% pare colosală, economiștii consideră că atingerea acestui obiectiv nu este complet imposibilă, cu condiția ca autoritățile să implementeze reforme structurale majore.

Analistul economic Marin Gospodarenco a explicat că această prognoză are șanse de realizare doar dacă se vor corecta deficiențele actuale și se vor valorifica mai eficient domeniile care performează deja.

Acesta a subliniat că, în prezent, Republica Moldova se confruntă cu un dezechilibru major, consumând mai mult decât reușește să valorifice prin producție și exporturi. În opinia expertului, această situație limitează impactul creșterii economice asupra nivelului de trai, făcând ca schimbările să fie insesizabile pentru cetățeanul de rând.

Gospodarenco a atras atenția că cifra avansată de FMI trebuie privită cu o doză de realism, menționând că, deși este o perspectivă mai bună decât stagnarea sau recesiunea, aceasta rămâne totuși sub nevoile reale ale republicii.

Pentru ca economia să fie resimțită în „buzunarul cetățeanului”, specialistul consideră că este nevoie de o transformare către o economie de producție, care să creeze locuri de muncă de calitate și să păstreze valoarea adăugată în interiorul granițelor.

„Cu alte cuvinte, consumăm mai mult decât reuşim să valorificăm din producţie şi export. Iar acest lucru face ca creşterea economică să fie slabă şi insuficientă pentru a produce schimbări mari în nivelul de trai.

De aceea, această cifră trebuie privită cu realism. Este mai bine decât stagnare sau recesiune, dar este sub ceea de ce are nevoie republica noastră. Ţara, de fapt, are nevoie de o economie care produce mai mult aici, exportă mai competitiv, creează locuri de muncă mai bune şi păstrează mai multă valoare în interiorul ţării.

Abia atunci vom putea spune că economia ţării nu creşte doar în statistici, ci şi în buzunarul cetăţeanului din Republica Moldova”, a explicat Marin Gospodarenco pentru sursa citată.

Viorel Gârbu: Sunt evoluţii pe plan internaţional care cu greu pot fi prognozate

Pe de altă parte, există voci care recomandă o prudență sporită în interpretarea acestor date. Economistul Viorel Gârbu a pus sub semnul întrebării acuratețea unor astfel de prognoze pe termen lung, argumentând că realitatea depășește adesea calculele matematice ale instituțiilor internaționale. El a punctat faptul că, istoric vorbind, există diferențe semnificative între pronosticurile emise de FMI și evoluțiile concrete de pe teren.

Viorel Gârbu a explicat că economia mică a Republicii Moldova este extrem de sensibilă la fluctuațiile externe și interne, ceea ce face ca orice predicție să fie greu de susținut cu certitudine.

Expertul a menționat că evoluțiile internaționale imprevizibile pot influența decisiv parcursul economic al țării, motiv pentru care ar trebui să fim mai rezervați în fața acestor cifre.

„Primul aspect la care trebuie să vă referiţi, atunci când analizaţi această ştire, este să facem o analiza a modului în care se îndeplinesc pronosticurile făcute de FMI, dar şi de alte instituţii internaţionale. Cel puţin experienţa mea este că analizele respective sunt foarte mult diferite faţă de situaţia reală, care se întâmplă.

Deci eu aş fi un pic mai relaxat în partea ce ţine de capacitatea de a veni cu anumite pronosticuri. Sunt evoluţii pe plan internaţional care cu greu pot fi prognozate, greu poate fi înţeles modul în care evolua aceste influenţe”, explică expertul.

Deși PIB-ul rămâne un indicator fundamental al sănătății economice, creșterea valorii bunurilor și serviciilor produse nu garantează automat un trai mai bun. Fără o distribuție echitabilă a beneficiilor, salarii competitive și locuri de muncă stabile, recordul mondial prognozat de FMI riscă să rămână doar o cifră spectaculoasă într-un tabel statistic, fără o acoperire reală în calitatea vieții populației din Republica Moldova.

Indicator / Aspect	Detalii Prognoză FMI	Perspectiva Experților Locali
Creștere PIB per capita	+53% (perioada 2026–2030)	Realizabilă doar prin reforme structurale majore.
Poziție Globală	Locul 1 în rândul economiilor emergente.	Prudență sporită din cauza volatilității economiei mici.
Motorul Creșterii	Redresare post-criză și consum intern.	Necesitatea trecerii la o economie bazată pe producție.
Principala Sursă de Risc	Factori macroeconomici globali.	Vulnerabilitate mare la șocuri externe și exporturi slabe.
Impact Social	Creșterea valorii totale a bunurilor.	Risc ca beneficiile să nu fie distribuite echitabil cetățenilor.
Recomandare Strategică	Menținerea stabilității fiscale.	Crearea locurilor de muncă și păstrarea valorii în țară.