Lovitură pentru economia României. Banca Mondială estimează creștere zero în 2026 și avertizează asupra deficitului bugetar

Banca Mondială a revizuit semnificativ în jos perspectivele economice pentru România și estimează că economia nu va crește deloc în 2026. Instituția avertizează că șocurile provocate de scumpirea materiilor prime și spațiul fiscal limitat reduc capacitatea autorităților de a susține economia într-un context internațional marcat de tensiuni și incertitudini.

Banca Mondială vede stagnare economică în România

Potrivit celui mai recent raport „Global Economic Prospects”, publicat de Banca Mondială, economia României ar urma să înregistreze o creștere de 0% în 2026, față de estimarea de 1,3% prezentată în luna ianuarie.

Revizuirea este una dintre cele mai severe efectuate de instituție în actualul raport și plasează România printre țările pentru care perspectivele economice s-au deteriorat cel mai puternic în ultimele luni.

Pentru 2027, Banca Mondială estimează o creștere economică de 1,7%, sub prognoza de 1,9% anunțată anterior. În 2028, avansul PIB ar urma să ajungă la 2%.

România, printre statele cu cele mai puternice revizuiri negative

Raportul arată că România se numără printre economiile din Europa și Asia Centrală pentru care perspectivele au fost înrăutățite cel mai mult.

Alături de România, instituția financiară internațională menționează Turcia, Republica Moldova și Ucraina.

Potrivit documentului, principalul factor care a determinat deteriorarea prognozelor îl reprezintă șocul provocat de creșterea prețurilor materiilor prime, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al tensiunilor de pe piețele energetice.

În paralel, fiecare stat se confruntă și cu probleme specifice care influențează ritmul de dezvoltare economică.

Banca Mondială avertizează asupra deficitului și spațiului fiscal limitat

Experții instituției atrag atenția că România are o marjă redusă de manevră pentru a răspunde unor eventuale șocuri economice suplimentare.

„În perioada 2026-2028, politica fiscală este așteptată să susțină în mare măsură creșterea în majoritatea economiilor. Deficitele fiscale ar urma să rămână ridicate, pe fondul presiunilor persistente asupra cheltuielilor, inclusiv cele din domeniul apărării și măsurile temporare economice, cum ar fi subvențiile interne și măsurile de control al prețurilor, pentru a atenua impact prețurilor mai ridicate la energie. Spațiul fiscal limitat, în special în Muntenegru, România și Ucraina, va constrânge probabil capacitatea autorităților de a absorbi acest șoc”, avertizează Banca Mondială.

Mesajul instituției vine într-un moment în care România continuă să se confrunte cu presiuni privind reducerea deficitului bugetar și menținerea investițiilor publice.

Conflictul din Orientul Mijlociu afectează economia globală

Raportul Băncii Mondiale evidențiază că războiul din Orientul Mijlociu a devenit unul dintre principalii factori de risc pentru economia mondială.

Instituția și-a redus estimarea privind creșterea economiei globale la 2,5% în acest an, de la 2,6% cât anticipa în ianuarie.

În scenariul de bază, prețul petrolului Brent este estimat la o medie de 94 de dolari pe baril în 2026, cu aproximativ 36% peste nivelul din 2025.

Totuși, dacă problemele din aprovizionarea cu energie se accentuează și se transmit către piețele financiare, economia mondială ar putea încetini dramatic.

Banca Mondială avertizează că, într-un scenariu sever, creșterea economică globală ar putea coborî până la 1,3%.

„Aceste scenarii de risc arată cât de rapid perspectivele s-ar putea înrăutăți dacă presiunile din energie și cele financiare se întăresc reciproc”. Dacă șocul energetic duce la un șoc pe piețele financiare, încrederea se poate eroda rapid, a declarat Ayhan Kose, adjunctul economistului șef al Băncii Mondiale.

Datoria publică și alegerile amplifică incertitudinile

Raportul mai arată că numeroase state din Europa și Asia Centrală vor continua să se confrunte cu presiuni fiscale în următorii ani.

În plus, ciclurile electorale din mai multe țări sporesc incertitudinile privind evoluția finanțelor publice și implementarea reformelor necesare.

Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, datoria publică medie în regiunea Europa și Asia Centrală va continua să crească și ar putea ajunge la aproximativ 40% din PIB până în 2027.

Pentru România, concluzia raportului este clară: economia intră într-o perioadă de stagnare, în care presiunile externe, costurile mai ridicate cu energia și spațiul fiscal redus vor pune la încercare capacitatea autorităților de a susține creșterea economică și investițiile.