Reformă majoră în justiție. Statul ar putea să-și recupereze banii de la magistrați

Reformă majoră în justiție. Un proiect de lege aflat în dezbatere propune modificări majore în sistemul judiciar din România, introducând răspunderea financiară directă a magistraților pentru erori judiciare și obligativitatea unei asigurări de răspundere profesională. Inițiativa vizează întărirea mecanismelor de recuperare a prejudiciilor plătite de stat și extinderea situațiilor în care judecătorii și procurorii pot fi trași la răspundere, stârnind în același timp dezbateri intense privind echilibrul dintre responsabilitate și independența justiției.

Reformă majoră în justiție

Reformă majoră în justiție. Un nou proiect de lege aflat în dezbatere propune o schimbare semnificativă în sistemul judiciar, vizând responsabilizarea magistraților prin mecanisme financiare directe și introducerea unei asigurări de răspundere profesională obligatorie. Inițiativa are ca scop întărirea aplicării normelor existente privind erorile judiciare și recuperarea prejudiciilor plătite de stat.

Potrivit proiectului legislativ, statul nu va mai avea libertatea de a decide dacă inițiază sau nu acțiuni pentru recuperarea banilor plătiți ca despăgubiri în caz de erori judiciare.

Ministerul Finanțelor ar urma să fie obligat să declanșeze acțiunea în regres împotriva magistratului considerat responsabil, fără analiză de oportunitate. Această schimbare transformă procesul într-un demers automat, menit să asigure recuperarea sistematică a prejudiciilor suportate din bugetul public.

„Proiectul vizează operaționalizarea unor mecanisme de răspundere existente în lege, care, în fapt, sunt în mare măsură lipsite de efect util”, se arată în expunerea de motive.

„Statul, prin Ministerul Finanțelor, va exercita acțiunea în regres (…) fără a mai analiza oportunitatea exercitării acesteia”, precizează inițiatorii.

Ce este considerat eroare judiciară în noul cadru legislativ?

Proiectul de lege extinde sfera situațiilor care pot fi încadrate drept erori judiciare. Pe lângă cazurile tradiționale de rea-credință sau neglijență gravă, sunt incluse și situațiile în care magistrații nu respectă deciziile Curții Constituționale sau hotărârile Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Această modificare ar putea crește semnificativ numărul cazurilor în care se poate angaja răspunderea civilă a judecătorilor și procurorilor.

O altă modificare importantă privește perioada în care statul poate solicita recuperarea prejudiciilor.

Termenul de exercitare a acțiunii în regres ar urma să fie extins de la un an la trei ani, oferind autorităților un interval mai mare pentru analiză și inițierea procedurilor legale împotriva persoanelor responsabile.

„Se majorează termenul de exercitare a acțiunii în regres, de la un an la trei ani”, explică inițiatorii

Asigurare de răspundere civilă profesională obligatorie pentru judecători și procurori

Proiectul introduce obligativitatea încheierii unei asigurări de răspundere civilă profesională pentru magistrați. Măsura este inspirată din alte profesii reglementate, unde riscurile profesionale sunt acoperite prin polițe de asigurare dedicate.

Scopul declarat este acela de a acoperi eventualele despăgubiri și de a proteja patrimoniul personal al magistraților în situațiile în care se constată erori judiciare imputabile.

„Proiectul instituie obligația încheierii unei asigurări de răspundere civilă profesională”, se arată în expunerea de motive

Inițiatorii proiectului susțin că modificările nu afectează independența justiției, întrucât nu vizează soluțiile pronunțate în dosare, ci doar situațiile de încălcare gravă a legii sau a deciziilor obligatorii.

În același timp, criticii reformei avertizează că introducerea unei răspunderi financiare directe și a asigurării obligatorii ar putea genera presiune suplimentară asupra magistraților, influențând indirect modul de exercitare a actului de justiție.

„Soluția legislativă nu afectează independența judecătorilor și procurorilor, întrucât nu vizează soluția judiciară în sine”, se arată în document.