Din cuprinsul articolului

Bucureștiul, orașul cu cel mai mare risc seismic

Municipiul București rămâne zona cu cea mai ridicată concentrare de clădiri vulnerabile la cutremur din România. Conform datelor oficiale ale Primăriei Capitalei, în prezent sunt identificate peste 400 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic și peste 2.100 în clase inferioare. La acestea se adaugă un număr semnificativ de clădiri neexpertizate, multe dintre ele aflate într-o stare avansată de degradare.

Aceste cifre explică presiunea majoră asupra autorităților locale de a accelera lucrările de consolidare, dar și provocările financiare care apar în implementarea proiectelor.

Programul național de consolidare și rolul autorităților locale

Prin Legea nr. 212/2022 a fost instituit Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat (PNCCRS), coordonat de Ministerul Dezvoltării și finanțat în principal de la bugetul de stat.

În cadrul acestui program, Municipiul București, prin Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), are rolul de beneficiar și implementator. Lucrările sunt derulate pe baza unor convenții civile încheiate cu asociațiile de proprietari sau, acolo unde acestea nu există, direct cu proprietarii individuali.

Programul acoperă expertizarea tehnică, proiectarea și execuția lucrărilor, însă nu toate costurile sunt considerate eligibile pentru finanțare de la bugetul de stat.

Cheltuieli neeligibile: ce nu acoperă statul

În practică, documentațiile tehnico-economice includ mai multe categorii de cheltuieli care nu pot fi decontate din fonduri guvernamentale. Acestea sunt suportate, conform legii, din bugetul local al Municipiului București.

Actele Primăriei arată clar că:

”În cadrul proiectelor afate în derulare s-au constatat mai multe categorii de cheltuieli considerate neeligibile, care nu sunt acoperite din fonduri de la bugetul de stat și care, potrivit cadrului legal, trebuie suportate din bugetul local”

Aceste costuri sunt generate de structura devizului general și includ:

  • marja de buget, destinată acoperirii variațiilor anticipate ale costurilor pe parcursul implementării, calculată ca procent din anumite categorii de cheltuieli;
  • rezerva de implementare pentru ajustarea de preț, destinată acoperirii variațiilor neprevăzute ale prețurilor materialelor și ale pieței construcțiilor, aplicată etapizat pe perioada execuției.

Primăria: fondurile locale pot fi recuperate

Potrivit Primăriei Capitalei, Ministerul Dezvoltării a transmis că autoritățile locale au libertatea de a decide dacă fondurile alocate din bugetul propriu sunt rambursabile sau nerambursabile.

În acest context, reprezentanții administrației locale consideră că:

”este necesară adoptarea unui act administrativ prin care să se reglementeze recuperarea sumelor finanțate din bugetul local pentru cheltuieli neeligibile”

Această interpretare deschide calea pentru introducerea unui mecanism de recuperare a sumelor de la beneficiarii direcți – proprietarii sau asociațiile de proprietari.

Mecanismul propus: contracte de restituire și ipotecă

Primarul general a înaintat Consiliului General al Municipiului București un referat de aprobare privind introducerea unui sistem clar de recuperare a banilor.

Documentul prevede:

”mecanism de recuperare de la proprietari a cheltuielilor neeligibile achitate din bugetul local al Municipiului București pentru imobilele cofinanțate prin Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat”

și stabilește că:

”un mecanism unitar și transparent de recuperare a cheltuielilor neeligibile suportate din bugetul local, prin încheierea de contracte de restituire și, după caz, garantarea obligațiilor prin ipotecă imobiliara în favoarea Municipiului București”

Astfel, beneficiarii vor trebui să aleagă între:

  • rambursarea sumelor în 5 ani (60 de luni);
  • sau acceptarea ipotecării imobilului pe o perioadă de până la 15 ani, timp în care vor plăti eșalonat datoria.

Argumentele Primăriei: măsură de sprijin, nu sancțiune

Primarul Capitalei susține că măsura este gândită pentru a proteja proprietarii, în contextul economic actual:

”Termenul standard de rambursare este de 60 de luni, cu posibilitatea prelungirii până Ia maximum 15 ani pentru persoanele fizice, ca o masură de sprijin a principalilor beneficiari ai programului în condițiile socio-economice actuale. (…) Mecanismul propus atenuează povara asupra proprietarilor vulnerabili prin extinderea termenului de rambursare până Ia 15 ani, fara a periclita disciplina financiară a programului.”

Conform datelor furnizate de AMCCRS, pentru lotul curent – care include 75 de imobile – Primăria Capitalei a avansat aproximativ 856 de milioane de lei.

Autoritățile susțin că recuperarea acestor sume în mod eșalonat ar permite:

  • reinvestirea fondurilor în alte clădiri cu risc seismic ridicat;
  • reducerea dependenței de transferurile de la bugetul central;
  • menținerea capacității de intervenție rapidă în cazurile urgente.

Incertitudini pentru proiectele deja în derulare

Un aspect care ridică semne de întrebare este modul în care acest mecanism va fi aplicat contractelor deja încheiate.

Primăria invocă prevederile legale care permit recuperarea sumelor:

”prin încheierea unor contracte de restituire, în condiții eșalonate”

însă nu este clar cum vor fi implementate aceste contracte în cazul proiectelor aflate deja în execuție.

Această lipsă de claritate poate genera dificultăți pentru proprietari, în special în situațiile în care obligațiile financiare ar putea fi introduse ulterior semnării inițiale a convențiilor.

Ce urmează

Proiectul urmează să fie analizat și votat în Consiliul General al Municipiului București. Dacă va fi aprobat, mecanismul ar putea schimba fundamental modul în care sunt finanțate și recuperate costurile pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, transferând o parte din povară către proprietari.

În același timp, autoritățile susțin că soluția este necesară pentru a menține funcțional programul și pentru a permite continuarea lucrărilor într-un oraș unde riscul seismic rămâne una dintre cele mai mari vulnerabilități urbane.