Reconstrucția Ucrainei. Sunt estimate costuri de 588 miliarde de dolari. Cum va participa România

România îşi intensifică demersurile pentru a avea un rol activ în programul de redresare şi reconstrucţie a Ucrainei, mizând pe avantajul geografic şi pe potenţialul economic al companiilor locale. Autorităţile au discutat, alături de reprezentanţi ai Băncii Mondiale şi ai mediului de afaceri, oportunităţile de investiţii, priorităţile strategice şi instrumentele financiare disponibile pentru implicarea în proiecte majore de infrastructură, energie şi logistică.

România îşi conturează strategia pentru implicarea în reconstrucţia Ucrainei

România îşi doreşte să participe activ la programul de redresare şi reconstrucţie a Ucrainei, iar autorităţile lucrează la definirea unei viziuni concrete şi a unui calendar de acţiuni pentru valorificarea acestei oportunităţi. Tema a fost discutată într-o conferinţă organizată la Palatul Victoria, în parteneriat cu Grupul Băncii Mondiale, la care au participat reprezentanţi ai Guvernului, ai mediului asociativ şi ai sectorului de afaceri.

Şeful Cancelariei premierului Ilie Bolojan, Mihai Jurca, a afirmat că România intenţionează să îşi consolideze rolul în programul de redresare şi reconstrucţie a Ucrainei, în contextul avantajului de proximitate şi al eforturilor de consolidare fiscală. El a arătat că autorităţile îşi propun să contureze o viziune concretă şi un calendar de acţiuni pentru valorificarea oportunităţilor economice generate de acest proces.

Conferinţa organizată de Guvern, în parteneriat cu Grupul Băncii Mondiale, a avut ca temă consolidarea rolului României în procesul de redresare şi reconstrucţie a Ucrainei. Potrivit Executivului, în cadrul discuţiilor au fost analizate cele mai recente evaluări privind nevoile de redresare, reconstrucţie şi modernizare ale statului vecin, precum şi modalităţile prin care România ar putea contribui în sectoare considerate strategice.

Autorităţile române au subliniat că poziţia geografică favorabilă oferă ţării noastre o oportunitate de a se implica activ în acest proces. Evenimentul a urmărit să identifice paşii necesari pe termen scurt şi mediu pentru definirea unei strategii coerente, capabile să valorifice potenţialul economic şi logistic al României în relaţia cu Ucraina.

În acest context, Mihai Jurca a explicat că Guvernul urmăreşte o acţiune coordonată la nivel naţional şi local pentru a consolida implicarea instituţiilor publice şi pentru a facilita accesul companiilor româneşti pe piaţa ucraineană.

El a evidenţiat că România continuă să fie un partener solid al Ucrainei şi că participarea activă la reconstrucţie ar putea genera beneficii economice interne, inclusiv prin stimularea investiţiilor şi a locurilor de muncă.

Banca Mondială estimează necesarul de reconstrucţie la aproximativ 588 de miliarde de dolari

La rândul său, Anna Akhalkatsi, director al Băncii Mondiale pentru Uniunea Europeană, a felicitat România pentru implicarea constantă în sprijinirea Ucrainei încă de la începutul conflictului.

Ea a subliniat că necesarul de reconstrucţie este estimat la aproximativ 588 de miliarde de dolari, conform celei mai recente analize a instituţiei financiare internaţionale.

Oficialul a arătat că firmele româneşti din domenii precum construcţiile, energia, logistica sau serviciile digitale sunt bine poziţionate pentru a contribui la proiectele de reconstrucţie şi, în acelaşi timp, pentru a genera creştere economică şi locuri de muncă în România.

Totodată, Grupul Băncii Mondiale şi-ar fi exprimat disponibilitatea de a sprijini autorităţile române în valorificarea avantajelor competitive şi în transformarea acestora într-un beneficiu economic pe termen lung.

În ceea ce priveşte sectoarele strategice, reprezentanţii Ministerului Energiei au evidenţiat oportunitatea României de a contribui la creşterea securităţii şi independenţei energetice regionale. Aceştia au invocat producţia de gaze din Marea Neagră şi capacităţile de stocare ale Ucrainei drept elemente care ar putea consolida cooperarea bilaterală.

De asemenea, România ar urma să îşi extindă sprijinul acordat Ucrainei ca partener comercial în domeniul tranzacţionării energiei electrice şi al interconectării regionale. Autorităţile au menţionat planurile privind dezvoltarea a două linii electrice aeriene între Cernăuţi şi Suceava, respectiv între Porubne şi Siret, proiecte menite să faciliteze schimburile energetice şi integrarea regională.

Reprezentanţii Ministerului Transporturilor au punctat, la rândul lor, priorităţile urmărite de România în procesul de reconstrucţie. Printre acestea se numără dezvoltarea infrastructurii feroviare şi rutiere, inclusiv prin finanţare din programul SAFE, deschiderea unor noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina, precum şi extinderea capacităţii portului Constanţa şi creşterea tranzitului pe canalul Sulina.

Implicarea României va presupune și mobilizarea mediului privat. Măsurile gândite de Guvern

Executivul a subliniat că implicarea României nu se limitează la dimensiunea instituţională sau financiară, ci presupune şi mobilizarea mediului privat. În acest sens, au fost prezentate măsuri existente de stimulare a participării companiilor româneşti la proiecte de reconstrucţie, dar şi oportunităţi şi provocări care ar putea apărea în perioada următoare.

Printre instrumentele de sprijin financiar menţionate pentru demararea investiţiilor se numără fondurile de coeziune, programul East-Invest şi diverse platforme ale Băncii Mondiale. Autorităţile consideră că utilizarea acestor resurse ar putea accelera implicarea companiilor româneşti în proiecte de anvergură.

La conferinţă au participat reprezentanţi ai Guvernului, ai agenţiilor regionale, precum şi ai patronatelor şi mediului de afaceri, care au discutat despre modalităţile concrete de colaborare. Potrivit Guvernului, reconstrucţia Ucrainei reprezintă o prioritate strategică la nivel european şi internaţional, în contextul invaziei Rusiei.

Evaluările realizate de Banca Mondială, în cooperare cu Uniunea Europeană şi alţi parteneri internaţionali, indică un necesar de finanţare de peste 500 de miliarde de euro pentru procesul de redresare şi modernizare. Acest demers vizează nu doar refacerea infrastructurii afectate de conflict, ci şi modernizarea economiei ucrainene şi consolidarea instituţională, în concordanţă cu parcursul european al statului vecin.

În acest context, Guvernul a arătat că România a iniţiat demersuri pentru consolidarea rolului său prin dezvoltarea capacităţilor logistice, valorificarea poziţiei strategice a portului Constanţa şi îmbunătăţirea conectivităţii energetice şi de transport. Totodată, autorităţile participă activ la iniţiativele coordonate la nivelul Uniunii Europene şi în cooperare cu Banca Mondială şi alţi parteneri internaţionali, în vederea identificării şi implementării unor proiecte concrete de reconstrucţie.