România devine un reper global. Banca Mondială ne dă drept exemplu pentru politicile industriale din sectorul IT

România este prezentată drept un exemplu pozitiv într-un nou raport al Băncii Mondiale, care marchează o schimbare majoră de viziune asupra politicilor industriale, după o perioadă de peste trei decenii în care instituția le-a privit cu scepticism.

Documentul publicat de Banca Mondială că România a devenit un hub global de top pentru dezvoltarea de software, în urma unor măsuri guvernamentale țintite. Schimbarea de poziție vine după ce instituția a recunoscut o eroare de analiză începută în 1993, când a evaluat creșterea rapidă a unor economii din Asia de Est. La acea vreme, deși dezvoltarea părea legată de intervențiile guvernamentale în sprijinul anumitor industrii, concluzia oficială a fost că aceste politici nu au contribuit la succesul economic și au fost considerate un eșec costisitor.

România este în prim-plan în noul raport realizat de Banca Mondială

Potrivit unui nou raport analizat de The Wall Street Journal, această concluzie a dus la stigmatizarea politicii industriale într-un moment în care globalizarea se accelera, pe fondul progreselor în transport și comunicații. Guvernele au fost încurajate atunci să lase piețele să funcționeze liber, fără intervenții sau bariere comerciale, menținând în același timp inflația scăzută, deficitele reduse și investițiile în educație și infrastructură.

Indermit Gill, economistul-șef al Băncii Mondiale, arată în raport că acele recomandări nu mai sunt relevante în prezent și că impactul lor practic este depășit.

„Acele recomandări nu au rezistat trecerii timpului – astăzi au aceeași valoare practică ca o dischetă”, a scris Indermit Gill.

Noua analiză arată că intervențiile statului pot avea efecte semnificative

Noua analiză a instituției arată că intervențiile statului pot avea efecte semnificative. De exemplu, sprijinul acordat de guvernul sud-coreean în anii 1970 pentru dezvoltarea industriei grele și chimice a generat o creștere economică anuală de 3%, contrazicând evaluările anterioare.

În ciuda criticilor istorice, unele economii au continuat să utilizeze politici industriale. China a aplicat pe scară largă astfel de intervenții în perioada sa de creștere accelerată, iar ulterior mai multe economii dezvoltate, inclusiv Statele Unite, au început să adopte măsuri similare.

„Politica industrială – ansamblul instrumentelor de politică pe care guvernele le utilizează pentru a orienta producția economică, în loc să lase acest lucru la latitudinea piețelor – revine în forță”, a subliniat banca.

Raportul subliniază că politica industrială, definită ca ansamblul instrumentelor prin care guvernele influențează direcția producției economice, revine în prim-plan la nivel global.

România este evidențiată ca exemplu de succes

În acest context, România este evidențiată ca exemplu de succes. Facilitățile fiscale acordate inginerilor IT au dus la creșterea numărului de specialiști și au contribuit la transformarea țării într-un centru global de referință pentru dezvoltarea de software. Scutirile de impozit pe salarii pentru specialiștii eligibili au încurajat formarea profesională în domeniu și au susținut dezvoltarea sectorului.

Raportul mai arată că interesul pentru astfel de politici este în creștere. Aproximativ 80% dintre economiștii de țară ai Băncii Mondiale au raportat că guvernele au solicitat anul trecut consultanță privind utilizarea mai eficientă a politicii industriale. Documentul oferă recomandări privind utilizarea a 15 instrumente diferite, care depășesc simpla utilizare a subvențiilor și tarifelor, dar avertizează că aceste politici nu reprezintă o soluție garantată pentru creșterea economică.

Guvernele din economiile în curs de dezvoltare folosesc frecvent instrumente ineficiente

Analiza atrage atenția că guvernele din economiile în curs de dezvoltare folosesc frecvent instrumente ineficiente, precum tarifele sau subvențiile generalizate, în locul unor măsuri mai precise, cum ar fi parcurile industriale sau programele de dezvoltare a competențelor.

Potrivit instituției, economiile dezvoltate ar avea un avantaj în implementarea acestor politici, datorită capacității administrative mai ridicate, piețelor mai mari și resurselor financiare mai consistente. Cu toate acestea, în practică, economiile în curs de dezvoltare sunt cele mai active în utilizarea intervențiilor.

„Guvernele din economiile în curs de dezvoltare greșesc mult prea des, dar nu pentru că politica industrială în sine ar fi o alegere greșită. Ci pentru că guvernele recurg de obicei la instrumente brutale, optând pentru bastonul tarifelor și subvențiilor generalizate în locul bisturiului parcurilor industriale și al programelor de dezvoltare a competențelor”, a scris Gill.

Datele arată că, în țările cu venituri pe cap de locuitor între 5.000 și 14.000 de dolari, subvențiile acordate companiilor au ajuns la 4,2% din PIB, cel mai ridicat nivel înregistrat până acum. În total, 183 de țări vizează dezvoltarea a cel puțin unei industrii, iar statele sărace urmăresc, în medie, dezvoltarea a 13 industrii, de peste două ori mai mult decât țările bogate.

Deși politicile industriale câștigă teren, acestea rămân controversate. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare avertizează că astfel de intervenții pot crea diviziuni între economii, pot favoriza apariția corupției și tind să fie menținute mai mult decât este necesar.