ONU avertizează că firmele reacționează prea lent la pierderea biodiversității. Riscurile pentru economie și lanțurile globale de aprovizionare sunt în creștere

Companiile și instituțiile financiare nu acționează suficient de rapid pentru a combate pierderea biodiversității, deși amenințarea pe care aceasta o reprezintă pentru profituri, creșterea economică și lanțurile globale de aprovizionare este în continuă creștere.

ONU avertizează că pierderea biodiversității devine o amenințare tot mai mare pentru afaceri

Avertismentul a fost transmis de secretarul executiv al Convenției privind Diversitatea Biologică (CBD), Astrid Schomaker, într-o declarație acordată Reuters.

Mesajul vine înaintea următoarei runde de negocieri din cadrul Convenției privind Diversitatea Biologică, programată în Armenia în luna octombrie. Schomaker a explicat că, deși unele companii sunt foarte implicate în acest domeniu, multe altele rămân în afara eforturilor de protejare a biodiversității.

Potrivit reprezentantei ONU, numeroase firme nu investesc suficient timp, energie și resurse pentru a analiza impactul asupra biodiversității, dependența lor de ecosisteme și riscurile existente de-a lungul lanțurilor de aprovizionare. Declarațiile au fost făcute înaintea discuțiilor pregătitoare pentru conferința COP17, care au loc în această săptămână la Nairobi.

Biodiversitatea este considerată un risc major încă din 2020

Schomaker a subliniat că pierderea biodiversității figurează printre principalele riscuri globale identificate de Forumul Economic Mondial încă din anul 2020. Ea a remarcat existența unui paradox: companiile sunt conștiente că biodiversitatea reprezintă un risc major, însă nu acționează încă pe măsura acestei amenințări.

Ritmul lent al măsurilor adoptate este explicat prin obstacole practice și financiare. Companiile au întârziat evaluarea riscurilor legate de biodiversitate, iar guvernele nu au impus încă cerințe mai stricte privind raportarea acestor riscuri.

Spre deosebire de emisiile de carbon, riscurile asociate biodiversității sunt adesea specifice fiecărei locații și sunt mai greu de măsurat, ceea ce le face mai dificil de integrat în procesul decizional al companiilor și investitorilor.

Se cheltuie mai mult pentru activități care afectează natura decât pentru protejarea ei

Progresele înregistrate de sectorul corporativ vor fi analizate în cadrul evaluării generale a implementării Cadrului Global pentru Biodiversitate Kunming-Montreal, adoptat în 2022.

Prin acest acord, statele s-au angajat să protejeze 30% din suprafața terestră și marină până în 2030, să restaureze ecosistemele degradate și să reducă subvențiile acordate activităților care afectează natura.

Un obiectiv esențial al acordului a fost mobilizarea a cel puțin 200 de miliarde de dolari anual din surse publice și private. Totuși, progresele au fost lente, fiind afectate inclusiv de reducerea finanțării pentru dezvoltare din partea țărilor bogate, în frunte cu administrația Trump, descrisă ca sceptică față de politicile climatice.

Astrid Schomaker a arătat că fondurile direcționate către activități care dăunează naturii depășesc în continuare cu mult finanțarea destinată protejării acesteia. Un studiu ONU din 2023 a estimat că peste 7 trilioane de dolari au fost investiți în activități dăunătoare mediului, cea mai mare parte provenind din sectorul privat.

Redirecționarea capitalului privat către investiții favorabile naturii rămâne cea mai mare provocare

Redirecționarea capitalului privat către investiții favorabile naturii rămâne cea mai mare provocare, iar instituțiile financiare de dezvoltare ar trebui să reflecte mai clar riscurile privind biodiversitatea în deciziile de creditare.

Unul dintre subiectele importante ale conferinței COP17 va fi extinderea Fondului Cali, lansat anul trecut pentru a direcționa fonduri provenite din sectoare precum industria farmaceutică și biotehnologia, care obțin profit din utilizarea resurselor genetice, către conservarea naturii.

O analiză publicată săptămâna trecută de Zero Carbon Analytics arată că pădurile tropicale ar putea ascunde o valoare de până la 1,2 trilioane de dolari în medicamente nedescoperite provenite doar din plante cu flori.

Mecanismul Fondului Cali prevede contribuții echivalente cu 0,1% din veniturile anuale sau 1% din profitul anual al companiilor, însă mai multe aspecte sunt încă nerezolvate.

Printre întrebările rămase se numără modul în care fondurile ar trebui împărțite între state și comunitățile indigene, precum și dacă firmele ar trebui să contribuie raportat la veniturile totale atunci când doar o parte din activitatea lor depinde de resurse genetice.

Schomaker a adăugat că și statele au acționat lent în ceea ce privește încurajarea participării companiilor, inclusiv prin măsuri precum stimulente fiscale.