BNR avertizează: Inflația va accelera la 10,3%, iar riscurile pentru cursul leului persistă

Rata anuală a inflației este așteptată să urce la 10,3% la jumătatea anului 2026 și să coboare la 5,5% în decembrie, peste nivelurile estimate anterior de Banca Națională a României, potrivit minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al BNR din 15 mai. Instituția anticipează că inflația va continua să scadă ulterior, ajungând la 2,7% în martie 2028.

BNR avertizează însă că riscurile la adresa cursului de schimb al leului se mențin ridicate, în timp ce economia va resimți puternic, inclusiv în prima jumătate a anului, efectele măsurilor de consolidare bugetară și ale inflației persistente.

BNR: Piața muncii continuă să se detensioneze, dar incertitudinile privind costurile salariale rămân ridicate

Membrii Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României au remarcat continuarea tendinței de detensionare a pieței muncii, inclusiv pe termen scurt, însă au atras atenția că evoluția viitoare a costurilor cu forța de muncă rămâne marcată de incertitudini importante.

Potrivit minutei ședinței de politică monetară, aceste incertitudini sunt alimentate de evoluția inflației și a așteptărilor inflaționiste, de majorarea salariului minim programată pentru 1 iulie 2026, precum și de dezechilibrele persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă în anumite sectoare ale economiei.

„Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate, au susţinut membrii Consiliului, evocând fluctuaţiile aversiunii globale faţă de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar şi deficitele gemene încă mari, precum şi situaţia politică internă şi incertitudinile asociate.

Din această perspectivă, a fost subliniată în mod repetat importanţa stabilităţii politice şi guvernamentale, precum şi necesitatea continuării corecţiei fiscale conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, de natură să conducă şi la o ajustare treptată a deficitului de cont curent, şi cu implicaţii favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanţare a economiei”, se arată în minuta şedinţei BNR din 15 mai.

În cadrul ședinței, Consiliul de Administrație al BNR a analizat cele mai recente date și prognoze macroeconomice pe termen mediu, precum și informațiile interne și externe disponibile, pe baza cărora a discutat și aprobat deciziile de politică monetară.

Inflația a continuat să crească în 2026, în timp ce economia a intrat în contracție

Membrii Consiliului de Administrație al BNR au remarcat, în cadrul ședinței de politică monetară, accelerarea inflației în primul trimestru din 2026, rata anuală ajungând la 9,87% în martie, față de 9,69% la finalul anului trecut. Creșterea a fost alimentată în principal de scumpirea combustibililor pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și de majorările de prețuri la produsele din tutun și din categoria alimentelor cu prețuri volatile.

Potrivit minutei BNR, efectele acestor scumpiri au depășit influența favorabilă venită din reducerea prețurilor la gaze naturale și energie electrică, precum și din încetinirea ușoară a inflației de bază. Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a coborât la 8,2% în martie 2026, de la 8,5% în decembrie 2025, în special datorită temperării creșterii prețurilor alimentelor procesate.

Consiliul a subliniat că scăderea lentă a inflației de bază reflectă mai ales efecte statistice favorabile și reducerea prețurilor unor mărfuri agroalimentare și ale importurilor, în timp ce impactul cererii interne slabe rămâne limitat.

În același timp, membrii Consiliului au atras atenția asupra nivelului ridicat al așteptărilor inflaționiste în rândul companiilor și consumatorilor, care au crescut din nou în martie și aprilie 2026, după cinci luni de scădere. Puterea de cumpărare a populației a continuat să se erodeze în primul trimestru, pe fondul inflației ridicate și al încetinirii ritmului de creștere a veniturilor.

Datele publicate recent arată că rata anuală a inflației a urcat la 10,71% în aprilie 2026, influențată de majorarea prețurilor la gaze naturale, combustibili și servicii administrate, dar și de creșterea chiriilor pentru locuințele de stat și de avansul cotației petrolului.

În ceea ce privește activitatea economică, Consiliul BNR a remarcat că economia a continuat să se contracte. PIB-ul a scăzut cu 0,2% în primul trimestru din 2026 față de trimestrul anterior, după declinul de 2% din ultimele trei luni ale anului trecut. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, economia s-a redus cu 1,7%, în principal din cauza comprimării consumului privat.

Totodată, exportul net a avut un aport pozitiv, însă mai redus, în condițiile în care exporturile și importurile și-au încetinit ritmul de creștere. Membrii Consiliului au observat și o ușoară ameliorare a deficitului comercial, în timp ce deficitul de cont curent s-a accentuat pe fondul evoluției veniturilor externe.

BNR: Piața muncii se detensionează, dar inflația și conflictul din Orientul Mijlociu amplifică incertitudinile economice

Membrii Consiliului de Administrație al BNR au constatat continuarea procesului de detensionare a pieței muncii în primul trimestru din 2026, pe fondul reducerii numărului de salariați și al scăderii intențiilor de angajare raportate de companii. Totuși, instituția avertizează că perspectivele privind costurile salariale și evoluția economiei rămân marcate de riscuri ridicate.

Potrivit minutei ședinței de politică monetară, efectivul salariaților din economie și-a accelerat scăderea atât față de trimestrul anterior, cât și comparativ cu aceeași perioadă din 2025. În același timp, rata șomajului BIM s-a redus ușor în trimestrul I, după ce atinsese în precedentele trei luni media de 6,2%, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani.

Sondajele de specialitate indică o diminuare continuă a deficitului de forță de muncă și a intențiilor de angajare pe termen foarte scurt, însă într-un ritm mai lent decât anterior. Membrii Consiliului consideră că aceste evoluții confirmă continuarea detensionării pieței muncii, deși într-o manieră moderată.

BNR remarcă și temperarea creșterii salariului brut nominal, precum și reducerea semnificativă a costurilor unitare cu forța de muncă din industrie în primele luni ale anului. Cu toate acestea, dinamica viitoare a salariilor este considerată incertă, pe fondul inflației ridicate, al majorării salariului minim de la 1 iulie 2026 și al dezechilibrelor persistente dintre cererea și oferta de muncă în anumite sectoare.

Consiliul avertizează că tensiunile generate de conflictul din Orientul Mijlociu, măsurile de consolidare fiscală și încetinirea economiei europene pot afecta consumul și investițiile, limitând presiunile salariale. În același timp, digitalizarea, automatizarea și utilizarea tot mai frecventă a angajaților extracomunitari pot produce schimbări structurale pe piața muncii.

Riscuri pentru leu și volatilitate pe piețele financiare

Membrii Consiliului au remarcat volatilitatea accentuată a randamentelor titlurilor de stat și deprecierea temporară a leului în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al tensiunilor politice interne. Deși cursul leu/euro și-a corectat ulterior o parte din pierderi, BNR consideră că riscurile la adresa monedei naționale rămân ridicate.

Instituția atrage atenția asupra impactului deficitelor gemene, al percepției de risc și al incertitudinilor politice interne, subliniind importanța stabilității guvernamentale și a continuării consolidării fiscale conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană.

În paralel, creditarea sectorului privat și-a continuat creșterea moderată în martie 2026, susținută atât de împrumuturile acordate companiilor, cât și de relansarea creditării populației pentru consum.

BNR vede o perspectivă mai slabă pentru inflație și economie

Noile evaluări ale BNR indică o deteriorare a perspectivei inflației pe termen scurt. Instituția estimează că rata anuală a inflației va urca la 10,3% la jumătatea anului și va coborî la 5,5% în decembrie 2026, revenind în intervalul țintei abia în trimestrul III din 2027.

Creșterea prețurilor este alimentată în principal de scumpirea petrolului și a gazelor naturale pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, precum și de liberalizarea unor segmente din piața energiei și eliminarea plafonării adaosului comercial la alimente de bază.

Membrii Consiliului consideră că riscurile inflaționiste rămân ridicate, mai ales din cauza evoluției prețurilor la energie și materii prime și a efectelor recentei deprecieri a leului. În același timp, cererea internă slabă și măsurile de protecție temporară pentru populație și firme ar putea limita propagarea scumpirilor în economie.

Economia va resimți puternic consolidarea fiscală

BNR estimează că economia României va continua să fie afectată în prima parte a anului de măsurile de consolidare bugetară și de inflația ridicată, care reduc puterea de cumpărare a populației. Ulterior, activitatea economică ar urma să se redreseze gradual, în special în 2027, cu sprijinul fondurilor europene și al investițiilor finanțate prin PNRR.

Instituția avertizează însă că deficitul de cont curent va rămâne ridicat și peste standardele europene, continuând să reprezinte o vulnerabilitate majoră pentru economie și pentru stabilitatea financiară.

BNR a menținut dobânda-cheie la 6,50%

În acest context, Consiliul de Administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. Totodată, banca centrală a păstrat rata facilității Lombard la 7,50% și rata facilității de depozit la 5,50%, precum și nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru bănci.

Membrii Consiliului au subliniat că monitorizarea atentă a evoluțiilor interne și externe rămâne esențială pentru menținerea stabilității prețurilor și a echilibrului financiar pe termen mediu.