Criza migranților din Ceuta. Statele UE își exprimă sprijinul pentru Spania. Aproape toți migranții au fost returnați în Maroc

Statele membre ale Uniunii Europene au încercat marți să reducă tensiunile apărute după criza migranților din Ceuta, care a provocat schimburi dure de replici între mai multe guverne europene. După reuniunea miniștrilor de Interne, oficialii europeni au transmis un mesaj de solidaritate cu Spania, în timp ce Madridul a anunțat că majoritatea migranților au fost deja returnați în Maroc.

Spania anunță că aproape toți migranții au fost returnați

Autoritățile spaniole au confirmat că, dintre cei aproximativ 72.000 de migranți care au intrat săptămâna trecută în enclava Ceuta din Maroc, doar aproximativ 2.000 se mai află în prezent în teritoriu.

Situația a fost discutată marți, timp de aproape trei ore, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de Interne din Uniunea Europeană, transmite France24.

Comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner, a declarat că această criză a testat securitatea frontierelor europene, capacitatea Uniunii de a face față dezinformării și solidaritatea dintre statele membre.

„Europa, cred că a trecut acest test. A fost o criză, dar, din fericire, acum a fost rezolvată”, a afirmat oficialul european.

Criza din Ceuta a provocat tensiuni între statele membre

Imaginile cu zecile de mii de migranți care au intrat în Ceuta, în timpul unei crize în care zeci de persoane și-au pierdut viața, au alimentat criticile la adresa politicii de migrație promovate de guvernul premierului Pedro Sánchez.

În timpul crizei, 22 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au susținut un apel comun pentru măsuri mai ferme împotriva migrației ilegale și au sugerat că politicile Madridului au contribuit la actuala situație.

Guvernul spaniol promovează o abordare mai deschisă privind migrația decât alte state membre, precum Italia sau Danemarca. Acestea au susținut inclusiv ideea suspendării Spaniei din spațiul Schengen, propunere respinsă ferm de Madrid și imposibil de aplicat în actualul cadru juridic al Uniunii Europene.

Miniștrii de Interne au transmis un mesaj de solidaritate

După reuniunea de marți, tonul declarațiilor s-a schimbat.

Ministrul spaniol de Interne, Fernando Grande-Marlaska, a calificat discuțiile drept „absolut constructive”, iar omologul său francez, Laurent Nuñez, a afirmat că toate statele membre și-au exprimat solidaritatea cu Spania.

Și Danemarca, una dintre țările care au susținut măsuri mai dure privind migrația, a apreciat modul în care autoritățile spaniole au gestionat situația, deși ministrul danez al imigrației, Morten Bodskov, a insistat că evenimentele demonstrează necesitatea consolidării controlului la frontierele externe ale Uniunii Europene.

Italia cere măsuri mai dure privind migrația

Italia și-a menținut poziția fermă în privința politicii europene de migrație.

Premierul Giorgia Meloni a criticat în repetate rânduri planurile guvernului spaniol de acordare a statutului legal unor migranți fără acte.

La reuniunea miniștrilor de Interne, ministrul italian Matteo Piantedosi și-a exprimat solidaritatea față de Spania, însă a cerut adoptarea unor măsuri suplimentare pentru combaterea migrației ilegale.

Potrivit acestuia, Uniunea Europeană ar trebui să creeze centre de returnare în afara blocului comunitar, după modelul acordului încheiat între Italia și Albania.

Totodată, oficialul italian a propus utilizarea instrumentelor comerciale pentru a exercita presiuni asupra Marocului, pe care l-a acuzat că nu cooperează suficient în procesul de repatriere a migranților.

Uniunea Europeană apreciază reacția autorităților spaniole

În declarația comună adoptată la finalul reuniunii, miniștrii de Interne au felicitat Spania pentru reacția „rapidă și eficientă” în gestionarea crizei.

Documentul subliniază că nu au existat deplasări ale migranților către Spania continentală sau către alte state membre ale Uniunii Europene.

În același timp, miniștrii au recunoscut că modul în care au fost comunicate informațiile în timpul crizei ar putea fi îmbunătățit, apreciind că răspunsul european în materie de comunicare nu a fost suficient de coerent.