Recesiune tehnică pe final de an. Estimările ING Bank pentru economia României la final de 2025

Economia României traversează un final de an marcat de semnale contrastante: creștere economică mai solidă decât estimările inițiale, dar și riscul real al unei recesiuni tehnice în trimestrul al patrulea. ING Bank avertizează că scăderea consumului și declinul abrupt al comerțului ar putea conduce la două trimestre consecutive de contracție economică, în timp ce BCR mizează pe o stagnare care ar evita intrarea în recesiune.

Creșterea economică peste așteptări, dar cu risc de recesiune tehnică la final de an. ING Bank și BCR își actualizează prognozele

România ar putea încheia anul 2025 într-o situație paradoxală: cu o creștere economică mai robustă decât anticipau inițial analiștii, dar și cu riscul unei recesiuni tehnice în ultimele luni, pe fondul scăderii consumului.

Aceasta este concluzia noilor estimări transmise de ING Bank, în timp ce BCR își menține perspectivele ușor mai optimiste privind performanța din trimestrul al patrulea.

Confirmarea datelor statistice pentru trimestrul al treilea indică o creștere anuală de 1,6%, cu o dinamică de 0,8% pentru primele nouă luni ale anului. Totuși, față de trimestrul al doilea economia a înregistrat o scădere de 0,2%, semnal care a determinat ING să își ajusteze perspectiva asupra evoluției PIB.

Banca și-a majorat prognoza anuală de la 0,3% la 1,1%, dar acest scenariu include o contracție a economiei în trimestrul patru – suficientă pentru a declanșa o recesiune tehnică.

Economiștii ING Valentin Tătaru și Ștefan Posea estimează că România va experimenta o perioadă scurtă de recesiune.

„Acest lucru înseamnă că, tehnic, economia cel mai probabil va experimenta o recesiune scurtă în a doua parte a anului curent”, spun experții ING.

Ultimul episod de acest tip a fost în prima jumătate a anului 2020, la debutul pandemiei, când contracția severă din T2 a depășit 10%.

Cifra de afaceri din retail s-a redus cu 4% în ritm anual în octombrie 2025. E cea mai mare scădere de după pandemia de Covid-19

Potrivit analizei ING, presiunile asupra consumului sunt evidente. Comerțul a înregistrat un declin abrupt în lunile recente, influențat de majorarea TVA și a accizelor, dar și de moralul scăzut al populației.

În octombrie, cifra de afaceri din retail s-a redus cu 4% în ritm anual, cea mai mare scădere post-pandemie. Consumul privat a contribuit cu doar 0,3 puncte procentuale la avansul din T3 și cu 0,2 puncte procentuale la creșterea cumulată din primele nouă luni. În schimb, investițiile au avut un aport solid, de 2,7 puncte procentuale în T3 și 1,2 puncte procentuale de la începutul anului.

Pentru 2026, ING vede o redresare graduală, cu o creștere economică estimată la 1,4%, stimulată în special de investițiile publice finanțate prin PNRR.

Banca anticipează că o îmbunătățire a încrederii populației ar putea susține revenirea consumului abia în a doua parte a anului viitor. Exportul net ar urma, de asemenea, să aibă o contribuție pozitivă modestă, pe fondul reducerii deficitului comercial.

„Per total, consumul este probabil să rămână scăzut la începutul anului 2026, cu o redresare mai vizibilă așteptată în a doua jumătate a anului viitor, pe măsură ce încrederea se îmbunătățește treptat.

Între timp, investițiile publice puternice, impulsionate de noi proiecte de infrastructură, ar putea ajuta la accelerarea redresării”, precizează economiștii ING.

BCR își menține prognoza de creștere economică la 1,3% în acest an și anticipează stagnare economică în trimestrul patru

În contrapunct, BCR menține prognoza de creștere pentru 2025 la 1,3% și pornește de la ipoteza unei stagnări economice în T4.

Dacă acest scenariu se confirmă, România ar evita recesiunea tehnică. Pentru 2026, BCR estimează un avans al PIB de 2,1%, susținut tot de fondurile europene din PNRR, capabile să compenseze temperarea consumului.