Deficit ridicat, inflație și un leu tot mai slab. Cum văd specialiștii economia României în 2026. Trecerea la euro ar fi fost o soluție

România are mai puțin de o lună până să între în 2026 și nu are deocamdată un proiect de buget. Are, în schimb, numeroase incertitudini economice, în timp ce deficitul rămâne la niveluri alarmante, iar presiunile fiscale cresc. Analiștii avertizează că majorări de taxe, accize și chiar o posibilă modificare a cotei de TVA ar putea apărea încă din prima parte a anului viitor. În paralel, inflația riscă să se mențină ridicată, iar leul ar putea continua să piardă teren în fața monedei europene.

România, în fața unui an economic dominat de incertitudine: fără buget, cu deficit ridicat și presiuni fiscale în creștere

România se apropie de 2026 fără un proiect de buget finalizat și cu numeroase semne de întrebare privind direcția economică a țării, în contextul în care analiștii atrag atenția că deficitul ar putea rămâne la niveluri foarte ridicate, iar majorările de taxe și accize devin tot mai probabile.

Executivul afirmă că își propune reducerea deficitului bugetar, însă specialiștii susțin că obiectivul este extrem de dificil, în condițiile în care scăderea consumului a temperat creșterea economică, iar presiunile pe finanțele publice rămân puternice, chiar dacă unele ajustări au fost făcute în acest an.

Astfel, nu este exclus ca în prima parte a anului viitor să apară măsuri fiscale suplimentare, inclusiv o nouă modificare a cotei de TVA.

Deficitul pentru 2025, estimat la 8,4% – 8,6% din PIB. Creșterea economică în 2026, un modest 1,8%, dar teoretic mai bine decât anul acesta

Potrivit estimărilor economiștilor, România ar putea încheia anul 2025 cu un deficit bugetar cuprins între 8,4% și 8,6% din PIB, chiar și într-un scenariu considerat optimist. Anul precedent, țara a raportat cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, de 9,3%.

Creșterea PIB a fost modestă, de doar 1,6% în ritm anual, iar pe serie ajustată sezonier economia a stagnat. Pentru anul viitor, prognozele indică o creștere economică de numai 1,8%.

În lipsa unui buget, politica fiscală a anului 2026 rămâne o necunoscută majoră. Specialiștii se așteaptă însă ca Guvernul să introducă noi creșteri de taxe, o parte dintre acestea având impact direct asupra inflației.

Un exemplu este majorarea accizelor la carburanți de la 1 ianuarie, măsură care va genera scumpiri în lanț, având în vedere că transportul mărfurilor în România se face preponderent rutier.

În ceea ce privește inflația, estimările arată că aceasta ar putea rămâne în zona de 6% în cea mai mare parte a anului, cu o eventuală reducere spre finalul lui 2026. Totuși, liberalizarea pieței gazelor din primăvară ar putea schimba dinamica prețurilor.

Analiștii avertizează că evoluțiile din sectorul energetic vor trebui privite inclusiv în context european, având în vedere intenția UE de a renunța complet la gazele rusești până în 2027, proces care ar putea crește costurile de aprovizionare.

O soluție ar fi fost adoptarea euro, însă am mai putea aștepta încă 8 ani pentru asta

Claudiu Cazacu, analist economic, a explicat pentru Antena 3 că piețele ar putea începe încă din a doua jumătate a anului să țină cont de riscurile asociate tranziției energetice, ceea ce ar putea genera presiuni suplimentare asupra prețurilor la energie.

El a adăugat că, în acest context, leul ar putea continua să se deprecieze, fiind posibilă o pierdere medie de aproximativ trei procente față de euro până la finalul anului viitor.

„Europa dorește să facă decuplarea, să înceteze să mai importe gaz din din Rusia în 2027. La final sunt două etape, unu pentru conducte, unu pentru gaz lichefiat, va importa din alte surse, probabil ceva mai scump.

O să zicem 2027 mai încolo. Acum discutăm în 2026, da, dar piețele vor lua în calcul, probabil din a doua jumătate a anului aceste riscuri. Deci există un risc, aș zice eu, asimetric, pe prețul energiei.

În ceea ce priveşte moneda europeană, leul va continua să piardă teren. Este posibil să vedem o creştere medie de trei procente până spre finalul anului viitor”, a spus Cazacu pentru postul de televiziune.

La rândul său, analistul financiar Radu Puiu a arătat că euro a fost una dintre monedele care au câștigat teren în acest an, pe fondul volatilității politice și economice din Statele Unite, care i-a determinat pe investitori să își mute capitalul către alte regiuni.

El a precizat că pentru România o soluție ar fi fost adoptarea monedei europene, însă, potrivit evaluărilor actuale, țara ar avea nevoie de aproximativ opt ani pentru a putea realiza această tranziție.

„În tot acest context, euro a fost una dintre monedele care au avut de câştigat în acest an. Volatilitatea politică şi economică din SUA i-a făcut pe investitori să îşi transpună capitalul dinspre anumite active americane către alte regiuni.

O soluţie pentru ţara noastră, aşa cum s-a întâmplat cu Bulgaria, ar fi fost adoptarea monedei euro. Însă, potrivit estimărilor făcute de analişti, ţara noastră ar avea nevoie de încă opt ani ca asta să se întâmple”, a afirmat Radu Puiu.