Fed schimbă strategia. Oprirea QT ar putea reaprinde inflația. Adrian Negrescu: Colac de salvare pentru investitori

Decizia Rezervei Federale a SUA de a opri, de la 1 decembrie, procesul de Quantitative Tightening marchează o schimbare majoră în politica monetară globală, cu implicații directe asupra piețelor financiare și a economiei americane. În analiza sa, Adrian Negrescu explică faptul că FED renunță la strategia de retragere a lichidității, semnalând fie îngrijorări legate de o posibilă recesiune, fie temeri privind vulnerabilități în sistemul bancar.

Fed oprește programul de Quantitative Tightening. Adrian Negrescu: FED a luat piciorul de pe frâna economiei

Rezerva Federală a Statelor Unite a decis ca, începând cu 1 decembrie, să suspende programul de Quantitative Tightening (QT), o mișcare calificată de Adrian Negrescu drept un moment de cotitură în politica monetară globală.

Consultantul economic susține că această decizie marchează o schimbare de ritm, prin care banca centrală americană renunță, pentru prima dată după ani întregi, la procesul prin care retrăgea lichiditate din piață.

Potrivit analizei managerului companiei de consultanță Frames, măsura arată că FED „a luat piciorul de pe frână”, fără a accelera încă economia prin reducerea dobânzilor sau prin revenirea la programe de tipărire de bani (QE).

Adrian Negrescu consideră că gestul poate fi interpretat în două direcții: fie există indicii clare de încetinire economică sau de slăbiciune pe piața muncii, fie banca centrală încearcă să evite o posibilă criză de lichiditate în sistemul bancar american.

Rezervele băncilor comerciale ar fi scăzut, potrivit acestuia, la niveluri care pot genera tensiuni pe piața interbancară, riscând să repete episoade precum criza Repo din 2019.

„Rezerva Federală a SUA a decis ca, de la 1 decembrie, să oprească procesul de Quantitative Tightening (QT). Altfel spus, asistăm la un moment de cotitură major în politica monetară globală.

Pe scurt, înseamnă că FED a luat piciorul de pe frâna economiei. Nu a început încă să accelereze (prin tăierea dobânzilor sau tipărirea de bani – QE), dar a decis să nu mai retragă lichiditate din piață.

Văd deja în presa americană speculându-se pe larg că este primul pas spre un nou val de inflație.

De ce a luat FED această decizie? Înseamnă ori că există semne de recesiune sau slăbiciune pe piața muncii, iar FED nu vrea să „sufoce” economia retrăgând prea mulți bani, ori că asistăm la un risc de criză bancară (lichiditate).

Rezervele băncilor comerciale au scăzut la un nivel periculos de mic. Dacă sunt prea puțini bani în sistemul interbancar, dobânzile pe termen scurt pot exploda (cum s-a întâmplat în criza Repo din 2019), blocând creditarea”, scrie Adrian Negrescu pe pagina de socializare miercuri, 3 decembrie.

QT era instrumentul principal pentru a lupta cu inflația

Adrian Negrescu mai arată că piețele financiare reacționează pozitiv la astfel de măsuri, întrucât lichiditatea mai mare este percepută drept un sprijin direct pentru investiții.

În opinia sa, oprirea QT este echivalentă cu un „colac de salvare” care va determina investitorii să își asume mai multe riscuri, favorizând creșterea burselor și a activelor speculative, inclusiv criptomonede.

Pe de altă parte, Negrescu avertizează că o relaxare monetară implicită reduce atractivitatea dolarului, ceea ce ar putea duce la o depreciere ușoară a monedei americane în raport cu euro sau yenul, cu efecte pozitive pentru exportatori, dar și cu costuri mai mari la importuri.

Riscul major identificat de analist este însă reaprinderea inflației. QT a fost unul dintre instrumentele esențiale în reducerea presiunilor inflaționiste din ultimii doi ani, iar oprirea lui, într-un moment în care economia americană este încă „fierbinte”, poate anula progresele realizate.

Concluzia lui Adrian Negrescu este că FED transmite fie că a răcit deja suficient economia, fie că se teme de vulnerabilități grave în sistemul bancar și încearcă să evite o ruptură.

„Ce înseamnă asta? Piețele financiare iubesc lichiditatea. Oprirea retragerii de bani este interpretată de investitori ca un „colac de salvare”. Investitorii devin mai dispuși să își asume riscuri („Risk-On”). De obicei, bursele și activele riscante (precum Bitcoin) tind să crească atunci când banca centrală devine mai puțin restrictivă.

Pe de altă parte, o politică monetară mai relaxată face ca moneda respectivă să fie mai puțin atractivă pentru investitorii care caută randamente sigure (dobânzi mari).

Altfel spus, dolarul s-ar putea deprecia ușor față de alte valute (Euro, Yen), ceea ce ar ajuta exportatorii americani, dar ar scumpi importurile pentru SUA.

Marea problemă o reprezintă, însă, așa cum spuneam, reaprinderea inflației. QT a fost instrumentul principal (alături de dobânzile mari) pentru a lupta cu inflația.

Dacă FED oprește retragerea banilor în timp ce economia este încă fierbinte, există riscul ca prețurile să înceapă să crească din nou, anulând progresele făcute în ultimii doi ani.

În esență, decizia de la 1 decembrie semnalează că FED consideră că a făcut suficient pentru a răci economia sau că se teme să nu rupă ceva în sistemul bancar”, mai scrie Adrian Negrescu în analiza sa.