Salariul minim diferențiat după calificare și vechime, susținut de BNS: Poate reduce riscul de sărăcie în muncă

O nouă inițiativă legislativă aduce în discuție schimbarea modului în care este stabilit salariul minim în România. Propunerea vizează diferențierea acestuia în funcție de calificare și experiență profesională și este susținută de Blocul Național Sindical ca soluție pentru combaterea sărăciei în muncă.

Propunerea de modificare a Codului muncii vizează salarii minime diferențiate

Inițiativa legislativă prevede modificarea Codului muncii prin introducerea unor gradații și coeficienți care să permită stabilirea unui salariu minim diferențiat. Astfel, nivelul minim de salarizare ar urma să țină cont atât de calificarea profesională, cât și de vechimea în muncă a angajaților.

Potrivit informațiilor prezentate, propunerea apare într-un context în care un număr foarte mare de salariați se află la nivelul salariului minim, indiferent de studiile sau experiența lor.

„O nouă iniţiativă de modificare a Codului muncii propune introducerea unor gradaţii şi coeficienţi care să diferenţieze salariul minim în funcţie de nivelul de calificare şi de experienţa profesională. Inițiativa vine în contextul în care România se confruntă de ani de zile cu o problemă gravă de salarizare: milioane de lucrători sunt plasaţi în zona salariului minim, indiferent de studiile lor, de vechimea acumulată sau de complexitatea muncii pe care o desfăşoară”, se arată în postare.

Blocul Național Sindical atrage atenția asupra numărului mare de angajați plătiți cu salariul minim

Reprezentanții Blocului Național Sindical arată că, în prezent, peste 2,25 milioane de salariați cu normă întreagă câștigă sub 4.582 de lei brut, echivalentul a 2.739 de lei net, adică sub 538 de euro pe lună.

Sindicatul susține că această realitate a dus la plafonarea veniturilor și la transformarea României într-o piață a muncii caracterizată prin salarii scăzute. În același timp, această situație este corelată cu migrația masivă a lucrătorilor români către statele vest-europene, în căutarea unor venituri mai mari și a unei stabilități financiare mai bune.

Potrivit BNS, nivelul redus al salariilor a contribuit nu doar la plecarea angajaților români, ci și la creșterea dependenței de forță de muncă din afara Uniunii Europene. România a ajuns să importe lucrători într-un ritm accelerat, fără ca instituțiile statului să aibă capacitatea de a asigura o protecție adecvată pentru aceștia.

Sindicatul subliniază că această abordare nu rezolvă problema de fond, și anume salarizarea scăzută, ci doar amână efectele negative asupra pieței muncii. Lipsa unei corelări între salariu, calificare și experiență este văzută drept una dintre cauzele principale ale instabilității actuale.

„Această realitate a dus la plafonarea veniturilor, la transformarea României într-o piaţă a muncii ieftine şi la un val masiv de migraţie a lucrătorilor către statele vest-europene. În paralel, România a ajuns să importe forţă de muncă în ritm accelerat, fără capacitatea instituţiilor de a asigura protecţia adecvată a acestor lucrători şi fără a rezolva problema structurală: nivelul scăzut al salariilor”, mai arată sindicatul.

De ce susține BNS diferențierea salariului minim după experiență și calificare

Blocul Național Sindical avizează favorabil proiectul de lege, considerând că acesta poate reprezenta un pas important către o salarizare mai echitabilă. Introducerea unui mecanism de diferențiere a salariului minim ar putea contribui la reducerea riscului de sărăcie în muncă, fenomen confirmat și de datele Eurostat.

În același timp, sindicatul apreciază că măsura ar sprijini stabilitatea pieței muncii, prin recunoașterea valorii reale a muncii depuse. Corelarea salariului cu experiența și nivelul de calificare este văzută ca un instrument care poate crește atractivitatea pieței muncii din România și poate reduce presiunea asupra importului de forță de muncă necalificată.

„Aceasta iniţiativă introduce un mecanism care poate reduce riscul de sărăcie în muncă, fenomen persistent şi alarmant în România, confirmat de datele Eurostat. Iniţiativa sprijină stabilitatea pieţei muncii, prin recunoaşterea valorii reale a muncii şi prin corelarea salariului cu experienţa şi calificarea. De asemenea, este o măsură care poate creşte atractivitatea pieţei muncii din România, reducând dependenţa de importul de forţă de muncă necalificată şi presiunea asupra instituţiilor deja suprasolicitate”, notează reprezentanţii BNS.