PSD îşi defineşte limitele. Sorin Grindeanu explică modul în care va mai putea exista coaliția
În deschiderea intervenţiei sale, Sorin Grindeanu a explicat modul în care PSD a decis iniţial participarea la guvernare şi amploarea mandatului primit de conducerea partidului.
El a subliniat că decizia a fost validată într-un organism intern extins, cu aproximativ 5.000 de membri, ceea ce a conferit legitimitate politică opţiunii de a intra în coaliţie. Potrivit acestuia, votul a fost covârşitor în favoarea participării, procentul fiind „şaptezeci şi ceva la sută”.
În continuare, Grindeanu a arătat că, după intrarea la guvernare, au existat situaţii în care PSD s-a aflat în dezacord cu anumite măsuri adoptate de coaliţie. El a menţionat explicit introducerea contribuţiei de sănătate pentru mame, pentru veteranii de război, pentru foştii deţinuţi politici şi pentru personalul monahal.
„Noi, când am decis să intrăm la guvernare, am decis într-un for lărgit de conducere al PSD, am votat aproape 5.000 de oameni. (..) Am luat această decizie, într-un procent destul de mare, şaptezeci şi ceva la sută. Sigur că, între timp, s-au întâmplat lucruri.
S-au întâmplat lucruri cu care nu pot să spun că PSD-ul a fost de acord. Cu CASS pentru mame, cu CASS pentru veteranii de război, cu CASS pentru deţinuţii politici, cu CASS pentru personalul monahal, ca să dau doar câteva exemple. Sunt lucruri cu care nu am fost de acord. Am fost într-o minoritate, şi suntem într-o minoritate în această coaliţie”, a spus Grindeanu la RTV.
Conform liderului PSD, acestea reprezintă exemple relevante privind decizii care nu au avut susţinerea partidului, dar care au fost totuşi implementate deoarece social-democraţii sunt „într-o minoritate în această coaliţie”.
Grindeanu a precizat că partidul său deţine aproximativ 30% din mandatele parlamentare şi circa 45% din ponderea internă a coaliţiei, ceea ce nu îi permite să impună singur direcţia politică. El a folosit aceste date pentru a explica de ce PSD nu poate genera o majoritate autonomă şi de ce este nevoit să negocieze constant cu celelalte formaţiuni aflate la guvernare.
„Totuşi, în acest moment, PSD-ul are undeva în Parlament, până în 30%, ceea ce nu înseamnă că avem 50%, ceea ce nu înseamnă că putem să facem singuri o coaliţie care să fie majoritate. PSD-ul are undeva în jur de 45% din coaliţie”, a declarat Sorin Grindeanu
Liderul PSD avertizează asupra efectelor economice şi necesităţii unui nou pachet de măsuri
Grindeanu a analizat şi rezultatele măsurilor introduse anterior, apreciind că Pachetul 1 şi Pachetul 2 nu şi-au atins pe deplin obiectivele economice. În opinia sa, datele recente sugerează că economia nu evoluează în direcţia dorită, ceea ce ar impune adoptarea unui set suplimentar de măsuri de relansare. Acest pachet, a precizat el, a fost transmis partenerilor de coaliţie cu aproximativ două luni în urmă.
Liderul social-democrat a accentuat faptul că PSD consideră acest pachet indispensabil în contextul actual, iar absenţa lui ar afecta capacitatea statului de a gestiona evoluţiile economice. Potrivit explicaţiilor sale, măsurile propuse sunt concepute pentru a proteja veniturile populaţiei şi pentru a crea un cadru economic stabil, fapt pe care partidul îl consideră esenţial în eventualitatea unor ajustări bugetare.
„Vedem cu toţii că pare, în acest moment, că măsurile adoptate prin Pachetul 1 şi chiar prin Pachetul 2 nu şi-au atins ţinta, pare că lucrurile, din punct de vedere economic, nu merg în direcţia potrivită şi atunci este absolut necesar să venim cu aceste măsuri de relansare. Noi le-am trimis de două luni de zile, (..) partenerilor din coaliţie”, a explicat liderul PSD.
În această logică, Grindeanu a conectat discuţia despre viitorul pachet cu eventualele decizii privind reducerile salariale în sectorul public. El a afirmat că abordările izolate, fără o strategie integrată, ar genera efecte negative atât pentru angajaţi, cât şi pentru economie în ansamblu. De aceea, PSD insistă ca orice măsură de ajustare bugetară să fie însoţită de un plan amplu de relansare.
Liderul PSD a explicat că lipsa unei astfel de abordări unitare ar reprezenta pentru partid un semnal că prezenţa sa în coaliţie nu mai este dorită sau utilă, motiv pentru care a adus în discuţie posibilitatea părăsirii majorităţii parlamentare.
Condiţiile în care se va rupe coaliția. Ce va urma apoi în Parlament?
Întrebat direct despre consecinţele unei eventuale decizii a premierului de a reduce salariile cu 10% fără un pachet de relansare, Grindeanu a oferit un răspuns tranşant.
El a spus că:
„E clar că în acel moment nu se mai doreşte ca PSD-ul să facă parte din această coaliţie”.
Declaraţia a fost urmată de o precizare referitoare la cele două condiţii considerate esenţiale: absenţa pachetului economic şi introducerea reducerii salariale.
Grindeanu a afirmat că, dacă aceste două elemente sunt încălcate, „PSD-ul nu mai face parte din această coaliţie”. El a explicat că acest lucru ar putea fi formalizat printr-o moţiune de cenzură, însă a punctat că nici nu ar fi necesară o procedură parlamentară de acest tip. Potrivit lui, simpla decizie a PSD de a se retrage din coaliţie ar duce în mod automat la căderea Guvernului, întrucât majoritatea actuală s-ar destrăma.
„Din momentul în care se încalcă cele două lucruri, adică, se va propune tăierea salariilor cu 10% şi nu există acel pachet de relansare economică, evident că da, PSD-ul nu mai face parte din această coaliţie. Pe de-o parte, parlamentar, acest lucru poate să fie printr-o moţiune de cenzură, dar în momentul în care PSD decide ieşirea din coaliţie, în acel moment, guvernul este picat.
Nu mai trebuie să stai. Sunt lucruri care ţin de tehnică parlamentară. În momentul acela nu mai avem coaliţia care e formată din cele patru partide, este o altă componenţă a acestei coaliţii, deci automat guvernul se consideră a fi picat. Dar astea sunt chestiuni de tehnică parlamentară. Nu există semne de întrebare, nu există niciun fel de virgulă, niciun fel de negociere”, a menţionat preşedintele PSD.
Poziţia lui Grindeanu privind funcţia de premier
În finalul intervenţiei, Sorin Grindeanu a fost întrebat dacă îşi doreşte funcţia de prim-ministru. El a făcut referire la protocolul semnat între PSD, PNL, USR, UDMR şi grupul minorităţilor, subliniind că documentul nu prevede nume concrete pentru rotaţia premierilor.
Grindeanu a menţionat că textul protocolului stabileşte doar că, până într-un anumit an, premierul va proveni dintr-un partid, iar ulterior din celălalt. În acest context, el a subliniat că „nu scrie niciunde în acel protocol de Grindeanu să fie prim-ministru în 2027 sau de Bolojan”. Mesajul transmis a fost că procedura este una instituţională, nu personalizată, iar partidele vor decide la momentul potrivit cine îşi asumă funcţia.
Prin această precizare, liderul PSD a încercat să îndepărteze interpretările legate de eventuale ambiţii politice personale şi a reafirmat că discuţiile privind rotaţia premierilor aparţin exclusiv partidelor semnatare ale protocolului.
„Noi am semnat acel protocol, dar l-a semnat PSD cu PNL cu USR cu UDMR şi cu minorităţile. Nu scrie niciunde în acel protocol de Grindeanu să fie prim-ministru în 2027 sau de Bolojan. Trebuie să fie reprezentantul PNL-ului, iar din 2027 reprezentantul PSD-ului. Nu se încurcă nimeni în nume”, a mai spus Grindeanu.
