Programul SAFE ar putea fi aprobat săptămâna viitoare. Tánczos Barna: Cu un acord politic poate fi aprobat

Programul SAFE, prin care România poate accesa finanțări importante pentru apărare și infrastructură strategică, ar putea fi aprobat în Parlament chiar săptămâna viitoare, dacă va exista un acord politic între partidele parlamentare. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Tánczos Barna, care a vorbit și despre acuzațiile lansate în spațiul public privind negocierile pentru acest program. Totodată, oficialul a transmis că viitorul Guvern va fi obligat să continue măsurile de reducere a deficitului bugetar și să limiteze creșterea cheltuielilor publice.

Vicepremierul Tánczos Barna spune că aprobarea programului SAFE depinde de un acord politic

Tánczos Barna a declarat că programul SAFE ar putea primi undă verde în Parlament în cursul săptămânii viitoare, dacă formațiunile politice ajung la un consens.

Potrivit acestuia, aprobarea este necesară indiferent de controversele care au apărut în jurul negocierilor și al modului în care au fost stabilite parteneriatele și proiectele incluse în program.

„SAFE-ul cred că săptămâna viitoare, cu un acord politic în Parlament, poate fi aprobat. Este nevoie, fără doar şi poate, dincolo de toate discuţiile care au avut loc, cine cu cine a negociat, ce a negociat, cum s-au făcut înţelegerile”, a declarat Tánczos Barna, duminică, la Digi24.

Vicepremierul a precizat că a participat la primele reuniuni ale miniștrilor de Finanțe în care s-a discutat inițiativa SAFE, încă de la începutul anului trecut. În opinia sa, direcția stabilită la nivel european a fost clară încă de atunci: utilizarea tehnologiei europene și dezvoltarea industriei de apărare prin companii și parteneriate din statele membre ale Uniunii Europene.

Tánczos Barna a explicat că numărul companiilor capabile să furnizeze tehnologie militară de ultimă generație este limitat, iar selecția partenerilor s-a făcut dintr-o listă restrânsă de producători care activează la cel mai înalt nivel în domeniu.

Deși nu a participat direct la negocierile finale, vicepremierul a declarat că nu crede că existau multe alternative față de soluțiile prezentate și aprobate până acum.

„Opţiunile sunt foarte, foarte limitate. Eu am fost la primele şedinţe ale miniştrilor finanţelor când s-a pornit SAFE-ul în ianuarie, februarie anul trecut. De atunci, mesajul este foarte clar: tehnologie europeană, armament european pentru o armată europeană. Cât se poate de concentrate toate eforturile pe tehnologie, pe companii, pe înţelegeri, pe parteneriate europene între state membre. Din acest punct de vedere, când s-a făcut lista companiilor care sunt capabile să producă tehnologie la cel mai înalt nivel mondial, este o listă scurtă. Şi de acolo s-au ales cele mai bune combinaţii. Nu am participat la negocierile SAFE, dar nu cred că aveau alte variante decât cele pe care le-au aprobat sau le-au prezentat”, a afirmat Tánczos Barna.

România trebuie să continue reducerea deficitului bugetar

Pe de altă parte, Tánczos Barna a vorbit și despre situația finanțelor publice și despre obligațiile pe care le va avea viitorul Executiv.

Vicepremierul consideră că, indiferent cine va conduce Guvernul în perioada următoare, obiectivele economice vor rămâne aceleași. Potrivit acestuia, programul de reducere a deficitului bugetar trebuie continuat până la finalul anului, iar politica fiscală va trebui să rămână una prudentă.

Oficialul a subliniat că România nu are altă opțiune decât să mențină o abordare responsabilă în privința cheltuielilor publice și să evite măsuri care ar putea accentua dezechilibrele bugetare.

„Nu cred că există altă cale decât această abordare ponderată și responsabilă în tot ce înseamnă cheltuieli publice”, a declarat duminică vicepremierul.

În opinia sa, stilul de conducere al viitorului premier poate fi diferit de cel al actualei conduceri, însă principalele direcții economice nu se pot schimba semnificativ în actualul context fiscal.

„Nu sunt doi premieri cu același stil de conducere. Dar programul în general, liniile, firele roșii, programul pe care trebuie să-l urmeze România pentru reducerea deficitului până la finalul anului, va fi același”, a afirmat oficialul.

Vicepremierul cere limitarea sporurilor și a majorărilor salariale din sectorul public

Tánczos Barna a atras atenția și asupra unor probleme structurale ale economiei românești, în special în ceea ce privește productivitatea și diferențele dintre veniturile din sectorul public și cele din mediul privat.

El consideră că raportul actual dintre salariile din administrație și cele din economie trebuie analizat cu atenție și că statul nu își mai permite să susțină permanent creșteri salariale, sporuri și alte beneficii fără o justificare economică solidă.

„România are o problemă structurală în ceea ce privește eficiența muncii în productivitate. Avem o problemă în ceea ce privește raportul dintre administrația publică, salarizare și salarizare în mediul privat”, a spus Tánczos Barna.

Vicepremierul a susținut că este necesară o salarizare corectă pentru angajații din sectorul public, însă a avertizat că nivelul veniturilor din administrație nu poate continua să se îndepărteze de cel existent în mediul privat.

„Trebuie o ponderare în tot ce înseamnă majorări salariale, sporuri, privilegii. Trebuie eliminate, pe cât posibil. O salarizare corectă, decentă pentru administrația publică, dar nu ne mai permitem ca administrația publică să fie tot timpul în fața privatului în ceea ce privește nivelul de salarizare”, a declarat vicepremierul.

Potrivit acestuia, obiectivul pe termen lung ar trebui să fie reducerea decalajelor dintre cele două sectoare, prin creșterea competitivității economiei și prin dezvoltarea sectorului privat.

„Trebuie să așteptăm să vină și sectorul privat din urmă și să ajungă din urmă sectorul public”, a explicat Barna.