FMI cere reformarea sistemelor de pensii și creșterea vârstei de pensionare: A merge pe val nu mai funcționează

FMI cere reformarea sistemelor de pensii și creșterea vârstei de pensionare: A merge pe val nu mai funcționează

SURSA FOTO: Dreamstime - Fondul Monetar International

Publicat de Vlad Dima la 23 mai 2026, 22:44

Fondul Monetar Internațional a avertizat miniștrii de finanțe din Uniunea Europeană că statele membre se vor confrunta în următorii 15 ani cu presiuni bugetare semnificative, generate în special de cheltuieli ridicate pentru apărare, energie și pensii. FMI a sugerat necesitatea unor reforme structurale, a consolidării fiscale și a unor posibile împrumuturi comune pentru gestionarea acestor provocări.

FMI avertizează asupra creșterii datoriei publice în Europa: risc de niveluri nesustenabile până în 2040

Fondul Monetar Internațional a transmis, într-un document discutat la reuniunea informală a miniștrilor de finanțe din Uniunea Europeană, că, în lipsa unor măsuri de control, datoria publică ar putea deveni nesustenabilă.

Instituția a arătat că, dacă politicile actuale nu sunt schimbate, datoria unei țări europene medii ar putea ajunge la aproximativ 130% din PIB până în 2040, ceea ce ar reprezenta o dublare față de nivelurile actuale.

„Dacă nu va fi controlată, datoria publică va intra pe o traiectorie nesustenabilă. În eventualitatea în care nu se schimbă politicile, datoria unei ţări europene medii ar ajunge la 130% din PIB până în 2040, dublu comparativ cu nivelul actual”, a transmis FMI.

FMI a precizat că, pentru evitarea unui astfel de scenariu, statele Uniunii Europene ar trebui să îmbunătățească stimulentele pentru mobilitatea forței de muncă în interiorul blocului comunitar, astfel încât cetățenii să se poată reloca mai ușor pentru a găsi locuri de muncă, iar companiile să îi poată angaja mai eficient.

Totodată, instituția a recomandat integrarea piețelor energetice, facilitarea direcționării economiilor către investiții profitabile la nivelul întregii UE și armonizarea legislației, care în prezent diferă semnificativ între state.

Documentul mai arată că reformarea sistemelor de pensii și creșterea vârstei de pensionare ar putea contribui la sustenabilitatea finanțelor publice, alături de garanții guvernamentale pentru investiții mai riscante în proiecte verzi și reziliente climatic, măsuri care ar putea atrage și mai mult capital privat.

FMI propune finanțare comună în UE pentru inovare, energie și apărare: dezbatere aprinsă între statele membre

Fondul Monetar Internațional a sugerat că guvernele statelor membre ale Uniunii Europene ar trebui să considere inovarea, energia și apărarea drept bunuri publice europene și să le finanțeze prin mecanisme de împrumut comun.

Ideea datoriilor comune rămâne însă un subiect puternic controversat în interiorul UE: în timp ce state precum Spania, Italia și Franța susțin această abordare, altele, precum Germania și mai multe țări din nordul Europei, se opun ferm acestei soluții.

„Acesta este unul dintre acele domenii în care există diferenţe de opinie, dar este cu siguranţă unul dintre domeniile pe care le vom discuta în lunile următoare”, a declarat preşedintele miniştrilor de finanţe din zona euro, Kyriakos Pierrakakis, pentru Reuters.

FMI a arătat că, chiar și în cazul implementării unor reforme, majoritatea statelor Uniunii Europene vor avea în continuare nevoie de măsuri de consolidare fiscală pentru a reduce nivelul datoriei publice.

Instituția a precizat că, cu cât reformele sunt mai ambițioase, cu atât necesarul de ajustare bugetară ar fi mai redus, însă a avertizat că lipsa unor acțiuni imediate va duce la agravarea problemei în timp.

„Abordarea bazată pe improvizaţii, pe care multe ţări au adoptat-o până acum, îşi atinge limitele, iar un răspuns mai strategic pare esenţial pentru a răspunde presiunilor tot mai mari pe partea de cheltuieli. Efectuarea de reforme graduale sau ajustările de suprafaţă sunt, cel mai probabil, inadecvate”, a estimat FMI.

Informații articol
Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.