Programul Rabla 2026, criticat de industrie. APIA: Creează discriminare între operatorii economici, afectează concurenţa şi generează o impredictibilitate majoră

Programul Rabla 2026 intră într-o etapă de dezbatere intensă, după ce autoritățile au anunțat că viitoarea ediție ar putea acorda prioritate vehiculelor produse și asamblate în Europa. Măsura este justificată prin nevoia de sprijinire a industriei auto europene, însă a generat reacții critice din partea Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), care atrage atenția asupra posibilelor efecte asupra concurenței și consumatorilor.

Programul Rabla 2026. APIA acuză lipsa consultării afectează transparența decizională

Reprezentanții APIA susțin că nu au fost implicați în mod real în procesul de consultare privind noul Program Rabla, deși organizația reprezintă un segment important al pieței auto din România.

Președintele APIA, Dan Vardie, afirmă că dialogul cu Ministerul Mediului a fost limitat și că solicitările transmise oficial de organizație nu au primit un răspuns concret privind includerea într-un proces de consultare reală.

În viziunea APIA, excluderea unor actori relevanți din industrie ridică semne de întrebare asupra caracterului transparent și echilibrat al procesului de elaborare a politicilor publice în domeniul mobilității.

„Aţi văzut că doamna ministru Buzoianu (ministrul Mediului, Diana Buzoianu n.r) a venit cu nişte lucruri extrem de interesante vizavi de noul Program Rabla. Domnia sa afirmă că a stat de vorbă cu nişte asociaţii patronale. Vreau să vă declar oficial că nu ştim la care asociaţii patronale se referă, pentru că, cu siguranţă, cu APIA nu a vorbit şi, până una alta, APIA nu e o asociaţie patronală în sensul federaţiilor patronale, este o asociaţie a unei industriei. Cu certitudine, APIA reprezintă mărcile de automobil reprezentate şi comercializate în România. Asta este cert. După cum ştiţi, APIA este organizaţia tuturor industriilor de mobilitate, la modul general. Deci, cu atât mai mult, credem că, din punct de vedere tehnic, doamna ministru ar fi trebuit, în mod firesc, fără să cerem noi, să se consulte cu APIA. Vreau să vă precizez că APIA a făcut cerere în scris la Ministerul Mediului către doamna ministru, de patru ori. De patru ori am primit un răspuns de la AFM, de la domnul preşedinte Bănică, în care scria simplu „Vă mulţumim pentru intenţie, momentan nu e cazul, vă căutăm noi”, a spus Vardie.

Una dintre cele mai importante teme ale dezbaterii este intenția de a favoriza vehiculele fabricate în Uniunea Europeană în cadrul Programului Rabla 2026.

APIA avertizează că o astfel de abordare ar putea crea diferențieri între producători în funcție de locul de fabricație, chiar și în cazul vehiculelor comercializate legal pe piața unică europeană.

Potrivit industriei, toate vehiculele omologate în Uniunea Europeană ar trebui tratate în mod egal, indiferent dacă sunt produse în Europa sau în afara acesteia. În caz contrar, există riscul apariției unor distorsiuni de piață și al afectării concurenței.

„Excluderea deliberată a organizaţiei care reprezintă principalii jucători ai pieţei auto ridică întrebări legitime privind caracterul transparent, echilibrat şi nediscriminatoriu al procesului decizional. Politicile publice nu pot fi construite prin consultări selective şi nici prin alegerea convenabilă doar a actorilor care validează o direcţie deja stabilită politic. Piaţa auto din România şi consumatorii români nu pot deveni victimele unor decizii luate netransparent, fără dialog real şi fără evaluarea impactului economic şi concurenţial”, a menţionat specialistul.

Buget Rabla 2026

Programul Rabla 2026 este propus cu un buget de aproximativ 300 de milioane de lei pentru persoane fizice, în creștere față de anul 2025, când finanțarea a fost de aproximativ 200 de milioane de lei.

Cu toate acestea, nivelul actual rămâne semnificativ mai mic decât în anii anteriori, când bugetele programului depășeau 1 miliard de lei. Această reducere a finanțării este considerată de unii specialiști din industrie ca fiind insuficientă pentru a susține ritmul necesar de înnoire a parcului auto național.

„Da, suma reprezintă o creştere faţă de nivelul extrem de redus de 200 milioane lei alocat în 2025, însă evaluarea reală a Programului Rabla trebuie raportată la nevoile pieţei şi la dimensiunea pe care programul a avut-o în trecut, când bugetele iniţiale depăşeau 1,2 miliarde lei, înainte de a fi reduse drastic la aproape o cincime din acel nivel. Cele 300 de milioane e o decizie politică şi e departe de nevoile pieţei”, a afirmat şeful APIA.

Eligibilitatea vehiculelor și posibile efecte asupra pieței auto

O altă temă controversată vizează criteriile de eligibilitate pentru Programul Rabla 2026, în special posibilitatea includerii unor modele fabricate în afara Uniunii Europene, dar aparținând unor mărci europene.

Criticii susțin că o astfel de formulă ar putea genera reguli neclare și aplicări neunitare, afectând predictibilitatea pentru producători, importatori și consumatori.

În același timp, APIA avertizează că politicile naționale trebuie să fie compatibile cu regulile pieței unice europene și să evite introducerea unor mecanisme indirecte de favorizare sau penalizare a anumitor producători.

Reprezentanții industriei auto subliniază că programele de tip Rabla trebuie să respecte principiile concurenței loiale și libertății de alegere a consumatorului.

În opinia APIA, orice intervenție care limitează accesul la finanțare pe criterii de origine a producției poate crea dezechilibre în piață și poate afecta investițiile pe termen lung.

Organizația atrage atenția și asupra faptului că piața auto din România funcționează în cadrul pieței comune europene, unde regulile trebuie să fie aplicate uniform și predictibil.

„Declaraţiile contradictorii conform cărora anumite modele fabricate în afara Uniunii Europene ar putea rămâne eligibile doar pentru că aparţin unor mărci europene demonstrează lipsa de coerenţă şi caracterul arbitrar al acestor intenţii. Această abordare creează discriminare între operatorii economici, afectează concurenţa şi generează o impredictibilitate majoră într-o industrie care are nevoie exact de opusul: reguli clare, stabile şi aplicabile uniform. Piaţa auto funcţionează în cadrul pieţei comune europene, iar produsele omologate şi comercializate legal în Uniunea Europeană trebuie tratate nediscriminatoriu în toate statele membre. Nu putem avea reguli reinterpretate politic de la un stat la altul şi nici criterii construite în funcţie de preferinţe conjuncturale. În plus, vehiculele produse în China sunt deja supuse unor măsuri comerciale adoptate oficial la nivelul Uniunii Europene, inclusiv taxe suplimentare rezultate în urma investigaţiilor europene. Statele-membre nu pot introduce suplimentar mecanisme indirecte de penalizare prin programe naţionale fără riscuri juridice şi concurenţiale evidente”, a explicat Dan Vardie.

Programul Rabla 2026 va continua să fie un instrument de sprijin pentru înnoirea parcului auto

Ministerul Mediului a anunțat că Programul Rabla 2026 va continua să fie un instrument de sprijin pentru înnoirea parcului auto, cu accent pe reducerea emisiilor și stimularea tranziției către mobilitate mai curată.

După aprobarea bugetului Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), vor fi elaborate ghidurile de finanțare, documente care vor stabili condițiile exacte de eligibilitate, valoarea ecotichetelor și regulile de înscriere.

Discuțiile privind Programul Rabla 2026 au loc într-un context mai larg, marcat de tranziția industriei auto către electrificare, creșterea concurenței globale și presiuni asupra producției europene.

În acest cadru, autoritățile încearcă să găsească un echilibru între sprijinirea industriei locale și respectarea regulilor pieței unice, în timp ce actorii din industrie solicită stabilitate, transparență și neutralitate competitivă.

„Noi, România, suntem parte a Uniunii Europene şi cât timp suntem parte a Uniunii Europene nu putem să avansăm idei. Nu putem pleca de la excepţii. Adică, mie îmi place o marcă, iar eu ca ministru o asimilez ca excepţie la regulă. Atunci, toate să fie incluse la excepţii… Toate maşinile electrice fabricate în China, indiferent de model, de la Dacia Spring până la Tesla 3, toate sunt supra-taxate, în afară de cea de 10%. Aceste suprataxe, plus taxa de import, sunt plătite de consumator la fiecare bucată de maşină cumpărată în toate Europa şi în toată România. Statele-membre nu pot introduce suplimentar mecanisme indirecte de penalizare prin programe naţionale fără riscuri juridice şi concurenţiale evidente. Deci, nici România, nici Ungaria, nici Franţa, nici Germania nu poate să zică „De mâine eu fac acest program doar pentru producătorul A, B şi C şi pe ăştia care au fost sancţionaţi, nu-i bag în seamă”. Consumatorul trebuie să aibă libertatea de a alege, iar statul are obligaţia de a asigura un cadru corect, predictibil şi competitiv pentru întreaga piaţă”, a punctat preşedintele APIA.