Producția de ulei de măsline din Grecia se prăbușește. Războiul din Golf scumpește alimentele, însă UE transferă costurile crizei agricole către bugetele naționale

Sectorul elen al uleiului de măsline se prăbușește sub presiunea recoltelor slabe și a prețurilor scăzute, în timp ce fermierii blochează vânzările. Criza locală este amplificată grav de conflictul armat din Golf, care a dus la închiderea Strâmtorii Ormuz. Explozia prețurilor la energie și fertilizanți amenință acum agricultura mediteraneeană și riscă să împingă milioane de oameni din întreaga lume în foamete acută, avertizează oficialii World Food Programme.

Sectorul uleiului de măsline din Grecia traversează o perioadă de incertitudine majoră după încheierea sezonului de recoltare 2025/2026. O producție extrem de slabă, estimată la mai puțin de 200.000 de tone, s-a suprapus peste o scădere bruscă a prețurilor de vânzare cu ridicata.

Această dinamică i-a determinat pe mulți producători eleni să blocheze vânzările, în speranța că piața își va reveni. Situația locală este însă agravată de un context geopolitic exploziv: conflictul din Golf și închiderea Strâmtorii Ormuz generează unde de șoc care scumpesc masiv energia și fertilizanții, amenințând securitatea alimentară mondială.

Prețurile mici și o recoltă slabă adâncesc criza în sectorul uleiului de măsline. Producătorii din Grecia amână vânzările din cauza prăbușirii prețurilor

În regiunile cheie pentru cultivarea măslinilor, cum sunt Creta și Peloponez, prețurile la uleiul de măsline extravirgin s-au prăbușit cu aproximativ 30% față de aceeași perioadă a anului trecut. În prezent, prețurile oferite producătorilor variază între 4,5 și 5,4 euro pe kilogram, o valoare care reduce dramatic profitabilitatea fermierilor, mai ales în contextul în care costurile interne de producție au continuat să crească.

Această scădere a prețurilor vine pe fondul unui an agricol catastrofal din punct de vedere al volumelor. În anumite zone din Grecia, recolta de măsline a scăzut cu aproape 40% din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, a ploilor prelungite, a infecțiilor fungice și a atacurilor dăunătorilor.

De exemplu, doar pe insula Creta, producția a coborât la un nivel critic de 45.000 – 50.000 de tone, comparativ cu cele aproximativ 78.000 de tone înregistrate în sezonul precedent.

O presiune suplimentară asupra pieței elene vine din exteriorul Uniunii Europene. Importurile masive de ulei de măsline mai ieftin din Tunisia au inundat piața comunitară. Fermierii greci, alături de cei spanioli, acuză faptul că aceste importuri din Nordul Africii prăbușesc prețurile la nivel european și ridică semne de întrebare serioase legate de trasabilitatea produselor și de concurența loială.

Deși sezonul actual este marcat de pierderi, cultivatorii păstrează un optimism prudent pentru viitor. În multe regiuni, măslinii prezintă o înflorire puternică, iar dacă vremea va rămâne favorabilă, recolta pentru sezonul 2026/2027 ar putea fi considerabil mai bună.

Totuși, producătorii avertizează că o recoltă bună nu este suficientă și solicită prețuri stabile și un sprijin guvernamental ferm pentru a rămâne competitivi pe piața internațională.

Conflictul militar din Orientul Mijlociu scumpește energia și blochează agricultura intensivă

În timp ce fermierii greci se luptă cu prețurile mici și importurile din Tunisia, o amenințare mult mai mare se profilează la nivel global. Piața mondială a uleiului de măsline este zguduită indirect de războiul dintre Statele Unite și Iran, care a dus la închiderea Strâmtorii Ormuz. Acest blocaj a provocat o explozie a prețurilor la energie și fertilizanți, perturbând grav lanțurile globale de aprovizionare.

Mari producători din bazinul mediteraneean, în special Spania și Portugalia, sunt extrem de dependenți de resursele energetice și de îngrășăminte chimice, notează site-ul OliveOilTimes. Cultivarea modernă a măslinilor, bazată pe sisteme intensive și super-intensive, se bazează masiv pe irigații automatizate, mecanizare avansată și fertilizanți de sinteză.

Nici etapa de procesare nu este ferită de scumpiri. Transformarea măslinelor în ulei necesită un consum uriaș de energie pentru procesele de zdrobire, malaxare și centrifugare. La toate acestea se adaugă costurile crescute pentru materialele de ambalare, cum este sticla, dar și tarifele logistice mai mari.

Toți acești factori demonstrează că sectorul oleicol este direct legat de volatilitatea piețelor energetice globale, iar șocurile externe pot anula rapid beneficiile unei recolte bune.

Comisia Europeană lasă povara financiară pe umerii bugetelor naționale ale statelor membre

În încercarea de a atenua impactul acestei crize energetice, Comisia Europeană a autorizat statele membre să acopere până la 70% din costurile suplimentare generate de scumpirea energiei și a îngrășămintelor pentru sectoarele agricol și piscicol.

Cu toate acestea, măsura vine cu o mare slăbiciune: nu include finanțare directă de la bugetul Uniunii Europene.

Fiecare guvern european trebuie să își finanțeze aceste scheme de sprijin din propriul buget național. Această abordare riscă să creeze disparități economice majore în interiorul blocului comunitar.

Țările bogate vor putea oferi subvenții consistente fermierilor lor, în timp ce statele puternic îndatorate, cum este și Grecia, vor avea o capacitate fiscală limitată, lăsându-și producătorii locali într-un dezavantaj competitiv uriaș.

Problemele se vor extinde rapid și pe piețele de export. De exemplu, Statele Unite consumă anual aproximativ 490.000 de tone de ulei de măsline, iar cea mai mare parte a acestei cantități este transportată peste Atlantic cu nave comerciale propulsate de combustibili fosili.

Creșterea tarifelor de transport maritim va scumpi considerabil prețul sticlei de ulei la raft în magazinele americane și ar putea modifica radical dinamica producției interne de ulei din SUA.

Banca Mondială avertizează că scumpirea îngrășămintelor va atinge un nivel record în 2026

Conform celor mai recente estimări publicate de Banca Mondială, chiar dacă Strâmtoarea Ormuz se va redeschide, iar traficul maritim va reveni la normal până în luna octombrie, prețurile globale ale mărfurilor vor rămâne cu cel puțin 16% mai mari comparativ cu anul 2025.

Instituția financiară estimează că prețurile la fertilizanți vor crește cu 31% în cursul anului 2026. Aceasta reprezintă cea mai bruscă și severă creștere a prețurilor înregistrată după declanșarea invaziei ruse în Ucraina în anul 2022. Instabilitatea din Orientul Mijlociu afectează planificarea pe termen lung și investițiile în toate sectoarele cheie ale agriculturii mondiale.

„Războiul lovește economia globală în valuri cumulative: mai întâi prin prețuri mai mari la energie, apoi prin alimente mai scumpe și, în final, prin o inflație ridicată. Aceasta din urmă va determina creșterea ratelor dobânzilor, făcând creditele și mai scumpe”, a declarat Indermit Gill, economistul șef al Grupului Băncii Mondiale.

El a subliniat că persoanele sărace și economiile în curs de dezvoltare, care se confruntă deja cu datorii mari, vor fi cele mai afectate, amintind că „războiul înseamnă dezvoltare în sens invers”.

Criza îngrășămintelor pune în pericol viața a zeci de milioane de oameni din cauza foametei

Efectele acestui conflict depășesc cu mult granițele Europei și ale pieței de produse premium.

Carl Skau, director executiv adjunct al World Food Programme (Programul Alimentar Mondial, una dintre organizațiile ONU), a avertizat că aproximativ un sfert din aprovizionarea globală cu îngrășăminte tranzitează în mod normal Strâmtoarea Ormuz, acum blocată.

Această blocare a rutelor comerciale maritime și explozia prețurilor la inputurile agricole „ar putea lăsa milioane de familii din întreaga lume în imposibilitatea de a-și mai cumpăra alimentele de bază”, a adăugat Carl Skau.

Oficialii de la nivelul Organizației Națiunilor Unite estimează că, dacă acest conflict prelungit din Orientul Mijlociu va continua, încă 45 de milioane de oameni riscă să fie împinși în faza de foamete acută, ceea ce ar putea aduce criza alimentară globală la un nivel record fără precedent în istoria recentă.