Prețul motorinei și benzinei în România. Anunț de la Guvern: Statul nu are bani să reducă prețul pentru toată lumea

Creșterea accelerată a prețurilor la carburanți, determinată de tensiunile din Orientul Mijlociu, readuce în prim-plan limitele intervenției statului în economie. Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, avertizează că deficitul bugetar ridicat reduce drastic capacitatea autorităților de a compensa scumpirile pentru populație. În paralel, mai multe guverne europene analizează măsuri pentru a tempera volatilitatea prețurilor la pompă și impactul asupra consumatorilor.

Criza carburanților și limitele intervenției statului. Ionuț Dumitru: Nu trebuie ignorat că România are o problemă bugetară foarte serioasă

Statul român nu dispune în prezent de resursele financiare necesare pentru a interveni astfel încât să reducă prețul combustibilului pentru populație, în contextul scumpirilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu.

Avertismentul a fost transmis de Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, care a explicat că situația este complicată de nivelul ridicat al deficitului bugetar și de presiunile deja existente asupra finanțelor publice.

Acesta a arătat că, într-un moment caracterizat de panică la nivel internațional și de turbulențe majore pe piețele energetice, se observă o creștere spectaculoasă a prețului petrolului, determinată de conflictul din Orientul Mijlociu. În opinia sa, cea mai înțeleaptă măsură pentru moment ar fi monitorizarea atentă a evoluțiilor și identificarea unor soluții care pot fi implementate ulterior, în funcție de stabilizarea situației.

Consilierul a subliniat însă că România se confruntă cu o problemă bugetară foarte serioasă, în condițiile în care mulți se gândesc la o intervenție a statului folosind resurse publice.

Dacă o astfel de soluție ar fi adoptată, ar trebui mai întâi identificate sursele de finanțare, întrucât, atunci când există deficite bugetare mari, statul este nevoit să se împrumute masiv pentru a aloca sume semnificative destinate compensării unei părți din prețul combustibilului la pompă. El a explicat pentru Antena 3 că aceste resurse nu sunt disponibile în prezent.

„Într-un moment de panică cumva la nivel internațional și de turbulențe majore vedem o creștere spectaculoasă a prețului petrolului, pe fondul acestui conflict din Orientul Mijlociu. Probabil că cea mai înțeleaptă măsură pentru moment este să urmărești situația și să vezi dacă poți avea soluții pe care le poți implementa.

Nu trebuie ignorat însă că România are o problemă bugetară foarte serioasă, pentru că toată lumea se gândește la o intervenție a statului cu resurse bugetare. Dacă se decide o astfel de soluție, trebuie identificate acele resurse. De unde iei banii? Pentru că, până la urmă, când ai deficite bugetare mari, împrumuți foarte mult ca să aloci sume semnificative pentru a putea compensa o parte din prețul la pompă, la combustibil. Ar trebui să ai acele resurse pe care nu le ai”, a explicat Ionuț Dumitru.

Totodată, Dumitru a menționat că autoritățile au implementat deja măsuri de sprijin pentru sectoarele unde impactul scumpirilor la combustibil este mai pronunțat, în special pentru agricultură și transportatori.

Statul nu are bani să reducă prețul la combustibil pentru toată lumea: „Trebuie să înțelegem lucrul acesta”

Consilierul premierului a atras atenția că nu ar trebui create așteptări nerealiste în rândul populației cu privire la o eventuală intervenție generalizată a statului pentru reducerea prețurilor la combustibili. În opinia sa, trebuie înțeles faptul că România nu dispune de resursele necesare pentru o astfel de măsură.

El a amintit că deficitul bugetar înregistrat de România în 2024 a fost cel mai mare din Europa și că nivelul acestuia rămâne în continuare foarte ridicat, situându-se printre cele mai mari de pe continent. În aceste condiții, posibilitatea de intervenție este limitată.

Dumitru a explicat că există deja măsuri funcționale pentru domeniile în care impactul creșterii prețului la pompă este mai puternic. În cazul transportatorilor, mecanismul de compensare prin rambursarea accizei a fost extins, iar nivelul compensării a fost majorat.

El a admis că opinia publică ar prefera să audă că statul poate interveni pentru a reduce costurile carburanților, însă a insistat că realitatea bugetară nu permite acest lucru. În condițiile în care statul se împrumută echivalentul a aproximativ 9% din produsul intern brut, este vorba despre sume extrem de mari, nu despre un miliard de lei, ci despre miliarde de euro pe care bugetul public nu le are la dispoziție în acest moment.

„Nu știu ce va accepta sau nu domnul premier, dar ce pot să vă spun este că să nu creăm așteptări iraționale că statul ar putea interveni să reducă prețul la combustibil pentru toată lumea, pentru că nu are bani să o facă. Trebuie să înțelegem lucrul acesta.

Deficitul bugetar din România în 2024 a fost cel mai mare din Europa. Îl avem în continuare la un nivel foarte înalt, printre cele mai mari din Europa. Nu ai resursele să poți interveni.

Uitați-vă că sunt pentru două sectoare unde impactul e mai mare din prețul la pompă, și anume agricultură și transportatori. Există niște măsuri care funcționează deja. La transportatori chiar s-a extins acel mecanism de compensare, de rambursare a accizei și a fost chiar crescut nivelul de compensare.

Toată lumea ar vrea să audă lucrul ăsta, că poate statul să facă lucrul ăsta.

Eu vă spun că nu are resursele să o facă. Iar când împrumuți 9% din PIB, să te gândești că discutăm de sume foarte mari. Adică nu e vorba de 1 miliard lei. Sunt multe miliarde de euro la mijloc pe care statul român nu îi are în momentul de față”, a mai afirmat Ionuț Dumitru.

Scenariile privind evoluția petrolului

Întrebat despre posibilele consecințe ale unui scenariu în care prețul petrolului ar ajunge la 200 de dolari pe baril, ceea ce ar putea duce la creșterea prețului benzinei și motorinei până la 15 lei pe litru în România, consilierul a afirmat că nimeni nu poate anticipa cu exactitate unde se va stabiliza cotația petrolului.

El a explicat că există scenarii diferite. Dacă majorarea ar fi temporară, situația ar putea fi considerată una relativ moderată. În schimb, dacă prețul petrolului ar crește puternic și s-ar menține la un nivel ridicat pentru o perioadă mai lungă, contextul economic ar deveni mult mai dificil.

În opinia sa, chiar și în cazul unei intervenții a statului prin alocarea de resurse publice, banii ar trebui fie împrumutați, fie redirecționați din alte capitole bugetare. Practic, o astfel de măsură nu ar face decât să mute fonduri dintr-un domeniu în altul.

„În momentul de față nu cred că poate să ne spună nimeni unde se va stabiliza prețul petrolului, pentru că dacă ai un scenariu în care ai o creștere a prețului petrolului, dar ea este una temporară, e un scenariu cuminte, să-l numim așa.

Dacă ai un scenariu în care prețul petrolului crește mult și rămâne acolo, e cu totul altă situație în care te poți afla, dar nu știm unde se va stabiliza prețul petrolului și dacă statul ar interveni, să zicem, cu resurse publice, banii ăia fie trebuie împrumutați, fie trebuie reduși din alte părți.

Adică nu ar face decât să ia din alte părți, din alte părți ale bugetului și să alocăm aici. Avem și experiența pe care am avut-o anii anteriori cu plafonarea prețului la energie, care nu a însemnat decât statul, a plătit niște miliarde, mult, o sumă destul de mare, circa 6 miliarde de euro, pentru plafonarea prețului la energie și, în fapt, prețul la energie plătit a fost tot același”, a încheiat Ionuț Dumitru.

Soluțiile căutate în Europa. Ce se întâmplă în Germania și în Austria, spre exemplu

În paralel cu dezbaterea din România, mai multe state europene caută soluții pentru a tempera creșterea prețurilor la carburanți. Guvernele de la Berlin și Viena au adoptat strategii diferite, menite să limiteze ritmul scumpirilor.

În Germania, autoritățile analizează introducerea unei reguli care să permită majorarea prețurilor la carburanți o singură dată pe zi, în timp ce în Austria este deja aplicată o măsură ce limitează scumpirile la maximum trei pe săptămână.

Ministrul german al Economiei, Katherina Reiche, a respins ideea adoptării unui sistem similar celui din Austria, avertizând că o astfel de restricție ar putea produce efecte contrare celor dorite.

În opinia sa, limitarea strictă a momentelor în care pot fi operate scumpiri ar putea conduce la creșteri bruște și semnificative dintr-o singură mișcare, ceea ce ar afecta direct consumatorii. Ea a subliniat că o asemenea situație nu ar fi în interesul clienților, declarația fiind făcută la Bruxelles, înaintea reuniunii miniștrilor europeni ai Energiei.

Reiche i-a solicitat ministrului federal de Finanțe, Lars Klingbeil, să analizeze mai atent veniturile suplimentare obținute de stat din creșterea prețurilor la benzină prin taxele pe energie. Ministrul Economiei consideră că responsabilitatea distribuirii mai echitabile a poverii fiscale revine Ministerului de Finanțe, în contextul scumpirilor.

Ea a subliniat că îngrijorările populației sunt luate în serios și că executivul german intenționează să consolideze atribuțiile Oficiului Federal al Cartelului, pentru a permite o supraveghere mai strictă a evoluției prețurilor la pompă.

În plus, un proiect legislativ aflat în pregătire prevede ca stațiile de alimentare din Germania să poată majora prețurile o singură dată pe zi, la prânz, iar companiile petroliere să fie obligate să justifice în prealabil orice scumpire. Reducerea tarifelor ar putea fi făcută în orice moment, iar măsura ar urma să fie aplicată temporar, ca răspuns la volatilitatea pieței energetice.