Populația României continuă să scadă. Datele INS arată o schimbare majoră în structura demografică
SURSA FOTO: Dreamstime - Oameni
Populația României după domiciliu a continuat să scadă în 2026, ajungând la 21,56 milioane de persoane la 1 iulie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, numărul persoanelor cu domiciliul în țară s-a redus cu 0,5%. Datele arată că declinul demografic afectează atât mediul urban, cât și pe cel rural, în timp ce procesul de îmbătrânire a populației se accentuează.
Populația României a scăzut la 21,56 milioane de persoane. Mediul urban înregistrează cel mai mare declin
Populația României după domiciliu a ajuns la 21.557.600 de persoane la 1 iulie 2026, potrivit datelor provizorii publicate miercuri, 28 octombrie, de Institutul Național de Statistică (INS). Nivelul este cu 0,5% mai redus decât cel înregistrat la 1 iulie 2025, confirmând continuarea scăderii numărului persoanelor cu domiciliul în România.
Din totalul populației, 55,1% locuia în mediul urban, iar 44,9% în mediul rural. Femeile reprezentau 51,3% din populația după domiciliu, menținându-și ponderea majoritară în structura demografică.
În orașe și municipii erau înregistrate 11.881.100 de persoane, cu 0,9% mai puține decât în aceeași perioadă a anului precedent. În mediul rural, populația după domiciliu număra 9.676.500 de persoane, înregistrând o diminuare de numai 0,02% față de 1 iulie 2025.
Diferența dintre cele două medii de rezidență indică o reducere mai accentuată a populației urbane, în timp ce numărul persoanelor cu domiciliul în comune a rămas relativ stabil.
Numărul femeilor și al bărbaților a scăzut. Populația feminină rămâne majoritară
Structura populației României după sexe arată că atât numărul femeilor, cât și cel al bărbaților s-a redus în intervalul iulie 2025 – iulie 2026, însă scăderea numerică a fost mai mare în cazul populației masculine.
La 1 iulie 2026, populația feminină după domiciliu număra 11.048.900 de persoane, cu 54.300 mai puține decât la aceeași dată a anului precedent.
În cazul bărbaților, populația după domiciliu a ajuns la 10.508.700 de persoane, ceea ce reprezintă o diminuare de 59.600 de persoane într-un an.
Astfel, diferența dintre populația feminină și cea masculină era de 540.200 de persoane. Femeile continuau să reprezinte peste jumătate din totalul populației după domiciliu, iar scăderea anuală a fost înregistrată în ambele categorii.
Îmbătrânirea populației României se accentuează. Vârstnicii depășesc cu 39,2% numărul copiilor
Procesul de îmbătrânire demografică din România s-a intensificat în ultimul an, pe fondul creșterii ponderii persoanelor de cel puțin 65 de ani și al reducerii proporției copiilor cu vârste între 0 și 14 ani.
La 1 iulie 2026, populația vârstnică număra 4.097.700 de persoane, în timp ce populația tânără, cu vârste de până la 14 ani inclusiv, era de 2.944.100 de persoane. Numărul vârstnicilor îl depășea astfel pe cel al copiilor cu 1.153.600 de persoane, respectiv cu 39,2%.
Comparativ cu 1 iulie 2025, ponderea populației de 65 de ani și peste a crescut cu 0,3 puncte procentuale, ajungând la 19,0% din total. În același interval, ponderea copiilor de 0-14 ani s-a redus cu 0,1 puncte procentuale, până la 13,7%.
Structura populației după domiciliu, pe grupe mari de vârstă
| Grupa de vârstă | 1 iulie 2025 | 1 iulie 2026 |
|---|---|---|
| 0–14 ani | 13,8% | 13,7% |
| 15–64 ani | 67,5% | 67,3% |
| 65 de ani și peste | 18,7% | 19,0% |
Valorile sunt cele publicate în graficul INS privind structura populației după domiciliu.
În același timp, populația cu vârste între 15 și 64 de ani reprezenta 67,3% din total, față de 67,5% în anul precedent. Această categorie a pierdut astfel 0,2 puncte procentuale din ponderea totală.
Indicele de îmbătrânire demografică a ajuns la 139,2. Vârsta medie a populației a crescut
Evoluția structurii pe vârste este reflectată și de indicele de îmbătrânire demografică, indicator care exprimă numărul persoanelor de cel puțin 65 de ani raportat la 100 de persoane cu vârste între 0 și 14 ani.
În iulie 2025, indicele era de 135,4 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere. Un an mai târziu, acesta a urcat la 139,2, ceea ce reprezintă o creștere de 3,8 persoane vârstnice la fiecare 100 de copii.
Vârsta medie a populației după domiciliu a ajuns la 43,4 ani, cu 0,3 ani peste nivelul consemnat la 1 iulie 2025.
De asemenea, vârsta mediană a crescut cu 0,5 ani, până la 44,5 ani. Acest indicator reprezintă vârsta care împarte populația în două categorii numeric egale: persoanele mai tinere și cele mai în vârstă.
Persoanele între 45 și 49 de ani reprezintă cea mai numeroasă grupă de vârstă
Distribuția populației României după domiciliu pe categorii de vârstă evidențiază faptul că grupa 45-49 de ani deținea cea mai mare pondere în totalul populației la 1 iulie 2026.
Această categorie reprezenta 8,6% din populația totală. În rândul bărbaților, ponderea persoanelor cu vârste între 45 și 49 de ani era de 9,0%, în timp ce, în cazul femeilor, proporția ajungea la 8,2%.
Datele referitoare la generațiile mai tinere arată că grupa copiilor de 0-4 ani reprezenta numai 3,9% din populația după domiciliu.
Prin comparație, copiii cu vârste între 5 și 9 ani aveau o pondere de 4,9%, iar cei din categoria 10-14 ani reprezentau 4,8%. Astfel, grupa de 0-4 ani avea o pondere inferioară ambelor categorii de copii mai mari.
Datele despre populația fiecărei localități vor fi publicate pe 13 noiembrie
Institutul Național de Statistică va pune la dispoziția publicului, începând cu 13 noiembrie 2026, datele privind populația după domiciliu la nivelul fiecărei localități din România.
Informațiile vor putea fi consultate și descărcate din baza de date online TEMPO, inclusiv pentru municipii, orașe și comune.
INS precizează că indicatorul populației după domiciliu cuprinde persoanele care au cetățenie română și domiciliul stabilit pe teritoriul României, potrivit evidențelor administrativ-teritoriale. În această categorie pot fi incluse și persoane care au emigrat, dar care și-au păstrat domiciliul în România.
Din acest motiv, populația după domiciliu nu trebuie confundată cu populația rezidentă, care este determinată pe baza criteriului reședinței obișnuite.
Datele referitoare la 1 iulie 2026 au caracter provizoriu și urmează să fie revizuite în prima jumătate a anului 2028.
Următorul comunicat statistic privind populația după domiciliu, care va prezenta situația de la 1 ianuarie 2027, este programat pentru aprilie 2027, conform calendarului oficial de publicare.
Documentul INS poate fi vizualizat mai jos:
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.