Populația României continuă să scadă. Date INS: Indicele de îmbătrânire demografică a crescut semnificativ

Populația României continuă să se afle pe un trend descendent, în timp ce procesul de îmbătrânire demografică se accentuează, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

La 1 ianuarie 2026, populația României a ajuns la 21,646 milioane de persoane, în scădere cu 0,5% față de aceeași perioadă a anului anterior. Structura demografică arată că populația urbană și cea de sex feminin rămân majoritare, reprezentând 55,2%, respectiv 51,2% din total, conform informațiilor înregistrate de Institutul Național de Statistică (INS).

Populația României a ajuns la 21,6 milioane de persoane

În mediul urban, populația a fost de aproximativ 11,948 milioane de persoane, înregistrând o scădere de 0,9% comparativ cu începutul anului 2025. În schimb, populația din mediul rural a ajuns la 9,697 milioane de persoane, marcând o ușoară creștere de 0,04% față de perioada de referință.

Mediu	Populație	Evoluție anuală	Pondere din total
Urban	11,948 milioane	-0,9%	55,2%
Rural	9,697 milioane	+0,04%	44,8%

Analiza pe sexe indică o evoluție descendentă similară. Populația feminină a fost de 11,091 milioane de persoane, în scădere cu 0,5% față de anul precedent, în timp ce populația masculină a ajuns la 10,555 milioane de persoane, înregistrând tot o diminuare de 0,5%.

Datele INS evidențiază și continuarea procesului de îmbătrânire demografică pe parcursul anului 2025. Ponderea persoanelor tinere cu vârste între 0 și 14 ani a scăzut cu 0,3 puncte procentuale, în timp ce ponderea populației vârstnice de 65 de ani și peste a crescut cu 0,3 puncte procentuale din totalul populației. În acest context, indicele de îmbătrânire demografică a urcat de la 131,7 la 136,6 persoane vârstnice la o sută de persoane tinere, între 1 ianuarie 2025 și 1 ianuarie 2026.

Indicatorii demografici confirmă această tendință și prin creșterea vârstei medii a populației

Indicatorii demografici confirmă această tendință și prin creșterea vârstei medii a populației, care a ajuns la 43,2 ani, cu 0,4 ani mai mult decât în anul precedent. Vârsta mediană s-a situat la 44,3 ani, în creștere cu 0,5 ani față de începutul anului 2025.

În ceea ce privește distribuția pe grupe de vârstă, la 1 ianuarie 2026 cea mai mare pondere în totalul populației era deținută de grupa 45-49 ani, cu 8,6%. Aceeași grupă avea cea mai mare pondere și în rândul populației masculine, unde atingea 9%. În cazul populației feminine, cele mai ridicate ponderi erau înregistrate de grupele 45-49 ani și 55-59 ani, ambele cu 8,2%.

Segmentul de vârstă 0-4 ani reprezenta 4% din populație, un nivel mai scăzut comparativ cu grupele 5-9 ani (4,9%), 10-14 ani (4,8%) și 15-19 ani (5,2%), indicând un nivel redus al cohortelor tinere în structura populației.

INS precizează că datele detaliate privind populația după domiciliu, la 1 ianuarie 2026, vor fi disponibile până la nivel de localitate, respectiv municipiu, oraș și comună, în baza de date online TEMPO, în cursul lunii aprilie 2026.

Institutul Național de Statistică (INS) este principalul producător de date statistice oficiale din România. Instituția colectează, prelucrează și diseminează informații despre fenomene economice, sociale și demografice, funcționând ca organ de specialitate în subordinea Guvernului.

Îmbătrânirea demografică are efecte importante asupra unei țări

Amintim că îmbătrânirea demografică are efecte importante asupra unei țări, atât din punct de vedere economic, cât și social. Pe măsură ce ponderea persoanelor vârstnice crește, iar populația activă scade, apar dezechilibre care influențează funcționarea întregii societăți.

Un prim impact major este asupra pieței muncii. Cu mai puțini oameni tineri care intră în câmpul muncii, companiile pot întâmpina dificultăți în a găsi forță de muncă, ceea ce poate încetini creșterea economică și poate duce la creșterea salariilor în anumite sectoare din cauza deficitului de personal.

În același timp, sistemele de pensii sunt puse sub presiune. Într-un model bazat pe contribuții curente, un număr mai mic de angajați trebuie să susțină un număr mai mare de pensionari, ceea ce poate crea dificultăți în finanțarea pensiilor și poate necesita reforme sau ajustări ale vârstei de pensionare.

Sistemul de sănătate este, de asemenea, afectat. Persoanele vârstnice au, în general, nevoi medicale mai mari, ceea ce duce la creșterea cheltuielilor publice pentru servicii medicale, infrastructură și personal specializat.

„Pentru că îmbătrânirea populaţiei nu mai este o problemă demografică. Este o problemă economică. Cardiovascularul, oncologia şi patologia metabolică generează presiune bugetară cumulativă. Dacă nu reduci morbiditatea funcţională, destabilizezi sistemele de pensii, de sănătate şi implicit productivitatea. Longevitatea nu este despre a trăi mai mult. Este despre a nu deveni vulnerabil sistemic”, a explicat dr. Marcel Martinaş, cofondator RegenAge Pharma Laboratoires, conform informațiilor publicate de Bursa.