Platformă pentru Programul SAFE. Mihai Jurca anunță reguli stricte: ANAF va verifica dacă firmele sunt reale

Programul SAFE intră într-o nouă etapă de implementare, iar Mihai Jurca susține că Executivul pregătește mecanisme de control pentru companiile implicate în proiectele finanțate prin instrumentul european de securitate. Șeful Cancelariei prim-ministrului a anunțat joi, la finalul ședinței de Guvern, că a fost realizată o platformă digitală prin care contractorii principali vor fi obligați să publice componentele pe care doresc să le producă în România. Declarațiile vin în contextul disputelor politice și constituționale legate de Ordonanța SAFE, aflată deja în atenția CCR.

Mihai Jurca spune că Programul SAFE poate aduce până la 70% producție realizată în România

Mihai Jurca a afirmat că impactul economic al Programului SAFE ar putea depăși pragul minim estimat inițial, în condițiile în care firmele românești vor intra în lanțurile industriale ale marilor contracte finanțate prin mecanismul european.

Potrivit șefului Cancelariei prim-ministrului, impactul direct în economie va fi de cel puțin 50%, procent care ar putea urca spre 60-70%, în funcție de capacitatea industriei locale de a prelua componente și servicii necesare proiectelor.

„Impactul în economie este un impact consistent, direct, minim 50% din sumele şi programele din SAFE, de aici eliminând programele legate de infrastructura duală de autostrăzi, pentru că acolo este evident vorbim de 100% producţie românească. Minim 50%, cel mai probabil vom avea undeva la 60-70%, asta după ce fiecare program este contractat şi oamenii vor începe să-şi caute parteneri în România”, a afirmat Mihai Jurca.

Oficialul a explicat că obiectivul Guvernului este creșterea gradului de integrare industrială locală, prin implicarea companiilor românești în procesele de producție și furnizare de echipamente sau componente necesare programelor de apărare și infrastructură strategică.

În acest context, Mihai Jurca a subliniat că Programul SAFE este construit astfel încât să stimuleze atât sectorul public, cât și companiile private care pot furniza capacități industriale pentru proiectele finanțate la nivel european.

Platforma realizată de STS și conectată la ANAF va verifica firmele înscrise în Programul SAFE

Mihai Jurca a anunțat că Executivul a dezvoltat o platformă digitală prin intermediul căreia contractorii principali vor fi obligați să publice componentele și activitățile pe care intenționează să le realizeze în România.

Potrivit oficialului, toate companiile interesate vor putea încărca informații privind capacitățile lor industriale, utilajele și serviciile disponibile, pentru a intra în relații contractuale în cadrul proiectelor SAFE.

„Şi pentru a face ca acest impact să fie mai mare, ne-am propus şi am realizat la nivelul Cancelariei o platformă prin care fiecare contractor principal va trebui şi va fi obligat să urce elementele pe care le doreşte a fi produse în România, urmând ca toate companiile din România, fie că vorbim de companii publice, fie că vorbim de companii private, să poată să-şi ofere serviciile industriale, să-şi prezinte dotările industriale de la prese metalice, strunguri şi aşa mai departe, astfel încât să putem creşte acel procent de la 50% minim spre 60-70%. E o platformă pe care a realizat-o STS şi e o platformă care va fi legată la bazele de date ANAF, pentru ca companiile care-şi urcă acolo ofertele să poată fi verificate ca fiind companii reale”, a mai declarat Mihai Jurca.

Șeful Cancelariei premierului a explicat că fiecare contract încheiat prin Programul SAFE va conține obligații concrete privind localizarea producției în România și termene clare pentru realizarea componentelor asumate.

„Fiecare contract este însoţit de un acord de cooperare industrială, acord şi condiţii care spun ce se va produce în România, în cât timp se va produce în România şi care generează şi penalităţi. Dacă acele condiţii de localizare nu vor fi respectate, fiecare contractant va plăti penalităţi. E corect şi e important să estimăm realist ceea ce se poate produce în România.

Desigur, ne-ar plăcea ca şi România să producă echipamentele de ultimă generaţie, cum sunt avioanele F-35 sau rachete Patriot, dar pentru a putea să creăm această posibilitate, va trebui să începem să construim şi să reînvăţăm să producem lucruri pe care astăzi companiile cele mai mari de la nivel european şi global le produc şi pe care noi le vom aduce în industria din România”, a mai transmis şeful Cancelariei Prim-Ministrului.

Comisia Europeană a alocat României 16,68 miliarde de euro prin instrumentul SAFE, aceasta fiind a doua cea mai mare sumă acordată unui stat membru după Polonia. Instrumentul european este operațional până la 31 decembrie 2030 și oferă împrumuturi cu maturitate de până la 45 de ani și perioadă de grație de 10 ani.

Mihai Jurca afirmă că Programul SAFE poate continua chiar dacă CCR declară ordonanța neconstituțională

Declarațiile lui Mihai Jurca vin în contextul disputelor juridice și politice generate de Ordonanța SAFE, atacată la Curtea Constituțională atât de Avocatul Poporului, cât și printr-o sesizare aprobată de Senat.

Întrebat ce se va întâmpla dacă CCR va declara neconstituțională ordonanța privind Programul SAFE, șeful Cancelariei premierului a susținut că proiectele și procesul de contractare pot continua.

„Va trebui să aşteptăm răspunsul Curţii Constituţionale ca să ne dăm seama dacă contestaţia este validă sau nu. Cert este că procesul de contractare şi procesul de realizare a programului poate continua chiar şi în situaţia în care această ordonanţă este declarată neconstituţională, dar există soluţii. Era o chestiune tehnică pentru Ministerul de Finanţe, nu avea legătură cu fondul problemei”, a declarat Mihai Jurca.

Senatorul PSD Daniel Zamfir a anunțat că Senatul va sesiza CCR pentru existența unui posibil conflict constituțional între Guvern și Parlament în privința Ordonanței SAFE. Acesta a acuzat Executivul că ar fi introdus modificări suplimentare într-o ordonanță adoptată de un Guvern demis.

În paralel, Avocatul Poporului a transmis Curții Constituționale o excepție de neconstituționalitate privind OUG nr. 38/2026, invocând lipsa avizului Consiliului Legislativ și interdicția constituțională privind emiterea ordonanțelor de către un Guvern demis.

Administrația Prezidențială explică rolul Cancelariei premierului în coordonarea SAFE

Administrația Prezidențială a intervenit oficial în disputa dintre Ilie Bolojan și Marcel Ciolacu privind coordonarea Programului SAFE și a prezentat traseul instituțional prin care Cancelaria prim-ministrului a ajuns să gestioneze relația cu Comisia Europeană pentru acest mecanism strategic.

Clarificările au fost transmise după ce Mihai Jurca, șeful Cancelariei premierului, a solicitat explicații privind momentul și modul în care Guvernul, prin Cancelaria prim-ministrului, a primit atribuțiile de coordonare pentru programul european de securitate și apărare.

Potrivit răspunsului oficial, în ședința CSAT din 30 aprilie 2025 a fost analizat memorandumul elaborat de Ministerul Apărării Naționale privind participarea României la Planul de răspuns european „Readiness 2030”, componentă din care face parte și mecanismul SAFE.

În forma inițială a memorandumului, Ministerul Apărării Naționale urma să coordoneze procesul tehnic de pregătire a aplicației naționale și să centralizeze proiectele pentru care România dorea finanțare europeană. Practic, MApN ar fi avut rolul principal în selectarea și agregarea proiectelor care urmau să fie transmise către Comisia Europeană.

În timpul discuțiilor din CSAT, formula a fost modificată. Membrii Consiliului au decis ca rolul de coordonare generală și de reprezentare în relația cu Bruxelles-ul să fie transferat la nivelul Guvernului, prin Cancelaria prim-ministrului.

Concret, Cancelaria premierului a primit responsabilitatea de a transmite și negocia proiectele României cu Comisia Europeană, prin intermediul Reprezentanței Permanente a României la UE, în timp ce ministerele de linie, în special MApN, au rămas cu atribuțiile tehnice și operaționale.

Administrația Prezidențială arată că această schimbare nu a fost rezultatul unei decizii individuale, ci al unei formule de coordonare interinstituțională discutate și acceptate în CSAT.

Documentul precizează că Ilie Bolojan, în calitate de președinte interimar al României la acel moment, a susținut în cadrul ședinței că responsabilitatea coordonării trebuie mutată de la Administrația Prezidențială către Guvern, argumentând că implementarea programului ține de executiv și nu exclusiv de Ministerul Apărării.

În același context, Marcel Ciolacu, premier în funcție la acea dată, ar fi susținut ca această coordonare să fie exercitată direct prin Cancelaria prim-ministrului, prin șeful Cancelariei sau printr-un consilier de stat desemnat special pentru gestionarea programului SAFE.

Administrația Prezidențială mai explică faptul că soluția finală adoptată de CSAT a urmărit crearea unui mecanism unic de coordonare la nivel guvernamental, astfel încât România să poată gestiona centralizat proiectele strategice transmise către Comisia Europeană, fără a elimina însă rolul tehnic al ministerelor implicate.

Ulterior, această structură instituțională a fost consolidată prin acte normative, inclusiv prin OUG 62/2025 și prin hotărâri ulterioare ale CSAT, care au formalizat rolul Cancelariei prim-ministrului în mecanismul de implementare a Programului SAFE.

Tabel. Elemente-cheie din Programul SAFE și declarațiile lui Mihai Jurca:

Element	Detalii
Suma alocată României prin SAFE	16,68 miliarde de euro
Poziția României în UE	A doua cea mai mare alocare, după Polonia
Estimarea impactului economic	Minimum 50%, posibil 60-70% producție și servicii realizate în România
Platforma anunțată de Mihai Jurca	Realizată de STS și conectată la bazele de date ANAF
Rolul platformei	Verificarea firmelor și conectarea contractorilor cu industria locală
Obligațiile contractorilor	Publicarea componentelor ce vor fi produse în România
Mecanism de control	Penalități pentru nerespectarea condițiilor de localizare
Durata programului SAFE	Până la 31 decembrie 2030
Condiții financiare	Împrumuturi cu maturitate de până la 45 de ani și 10 ani perioadă de grație
Situația juridică	Ordonanța SAFE este contestată la CCR