Insolvențe în creștere în România
Sfârșitul anului 2025 a surprins mediul de afaceri românesc într-unul dintre cele mai tensionate momente din ultimii ani, cu peste 1.000 de dosare de insolvență deschise doar în luna decembrie. Datele centralizate pe platforma RisCo și analizate după o perioadă de 12 luni arată o presiune sistemică în creștere, alimentată de un context economic complex și în continuă schimbare.
Tendința ascendentă s-a conturat pe parcursul toamnei, când în lunile septembrie, octombrie și noiembrie au fost depășite constant pragurile de 900 de dosare pe lună, semnalând că o parte din companii au întâmpinat dificultăți în gestionarea cash-flow-ului, a costurilor și a datoriilor către buget sau furnizori.
București, epicentrul insolvențelor
Capitala rămâne zona cu cel mai ridicat număr absolut de dosare. Dacă în decembrie 2024 erau raportate 172 de insolvențe, în aceeași lună din 2025 indicatorul a urcat la 255, un salt procentual de 48%.
Bucureștiul concentrează nu doar cel mai mare număr de firme active din România, dar și sectoarele cele mai expuse la fluctuațiile costurilor și la dinamica fiscală, ceea ce explică parțial amplitudinea fenomenului.
Creșteri accelerate în județele secundare
Trendul nu s-a limitat însă la Capitală. Județe precum Ialomița, Constanța, Brașov, Bihor și Iași au înregistrat majorări consistente ale numărului de dosare în intervalul decembrie 2024 – decembrie 2025. Analiza prezentată de RisCo indică faptul că în Ialomița creșterea a atins 260%, în Constanța 219%, în Brașov 146%, în Bihor 132% și în Iași 100%.
Situațiile punctuale sunt relevante pentru amplitudinea fenomenului. De exemplu, în Constanța, numărul insolvențelor a urcat de la 16 în decembrie 2024 la 51 în decembrie 2025, iar în Bihor de la 31 la 72 în același interval. Aceste dinamici arată că presiunile financiare nu mai sunt izolate în marile centre economice, ci se manifestă transversal, inclusiv în zone cu industrie și comerț regional puternic.
În contrapondere, județele Botoșani, Mureș, Buzău și Harghita au raportat o diminuare a insolvențelor față de finalul anului precedent, semn că structura economică diferită, dependența mai redusă de sectoarele ciclice sau gradul mai mic de expunere la credit furnizor pot acționa ca factori de stabilizare.
Cine sunt marii perdanți ai lunii decembrie
Segmentarea pe domenii arată o deteriorare accentuată în servicii, construcții și transporturi. Restaurantele conduc clasamentul cu o creștere de 150% a dosarelor de insolvență. Aceeași rată de creștere a fost identificată în sectorul lucrărilor de instalații pentru construcții, în timp ce transporturile de mărfuri și serviciile de mutare au avansat cu 133%. Comerțul cu amănuntul nespecializat a închis anul cu o creștere de 110%, iar lucrările de construcții de clădiri au adăugat circa 91%.
Cele mai multe dintre aceste sectoare funcționează pe marje reduse, depind de decontări rapide sau de volume mari, iar în ultimii ani au resimțit simultan creșterea costurilor operaționale, modificările fiscale, scumpirile din energie și materiale, precum și presiunea salariilor în creștere. Pentru multe firme, sfârșitul anului a însemnat momentul în care blocajele financiare au devenit imposibil de gestionat fără măsuri juridice.
Un an de reglaje și adaptări
Potrivit analizei prezentate, „finalul anului 2025 anunță provocări financiare în rândul firmelor și instabilitate economică”, în condițiile în care „anul 2025 a fost un an al schimbărilor și al adaptărilor, în care firmele s-au confruntat cu provocări, au trebuit să-și regândească strategiile și să adopte soluții eficiente pentru a-și putea continua activitatea într-un mod optim și sustenabil”.
Datele subliniază totodată că situația nu este izolată, ci are structură națională: „Finalul de an ne arată faptul că firmele din diverse județe din țară întâmpină dificultăți financiare și că tot mai multe companii se confruntă cu riscul insolvenței”.
Importanța verificării partenerilor de afaceri
Pe fondul acestor evoluții, analiza propune și soluții preventive. RisCo recomandă firmelor să adopte un comportament financiar precaut, bazat pe verificarea și monitorizarea partenerilor existenți și potențiali:
„Noi recomandăm adoptarea unui comportament preventiv, care să includă verificarea tuturor partenerilor, atât a celor existenți, cât și a potențialilor colaboratori.”
Monitorizarea disciplinei la plată, evaluarea riscului de insolvență și analiza expunerii la credit furnizor sunt instrumente folosite deja pe scară largă în economiile dezvoltate, tocmai pentru a preveni blocajele în lanț.
