Pericolul care îi pândește pe copii în online. SRI intervine pentru a opri fenomenul

SRI derulează în România un proiect pentru prevenirea radicalizării copiilor și adolescenților vulnerabili în mediul online. Grupările extremiste încearcă să profite de problemele tinerilor și de timpul petrecut de aceștia pe internet pentru a-i influența și recruta. Prin noul program, profesori, consilieri școlari, polițiști și angajați ai sistemului penitenciar sunt pregătiți să identifice din timp semnele radicalizării.

SRI pregătește profesori și polițiști să recunoască semnele radicalizării

Proiectul SRI urmărește identificarea timpurie a adolescenților vulnerabili care riscă să intre în contact cu grupări extremiste în mediul online, unde procesul de influențare poate începe prin interacțiuni aparent obișnuite.

Grupările extremiste urmăresc activitatea tinerilor pe internet și caută persoane care pot fi influențate cu ușurință. Acestea încearcă să pătrundă în comunitățile în care adolescenții caută acceptare, apartenență sau soluții la problemele personale cu care se confruntă.

În astfel de situații, apropierea poate avea loc treptat, iar tinerii vulnerabili pot deveni ținte ale unor persoane care încearcă să îi radicalizeze și, în cazurile grave, să îi determine să recurgă la acte violente.

Un simplu mesaj primit de un adolescent de la o persoană necunoscută în mediul online poate deschide o conversație care, în timp, se poate transforma într-un instrument de influențare. Tinerii pot fi atrași treptat către conținut extremist, fără ca părinții să observe ce se întâmplă în spatele ecranului, a explicat jurnalista Ioana Corneev de la Digi24.

73% dintre copiii de 12–17 ani petrec peste trei ore zilnic online

Autoritățile încearcă să prevină radicalizarea adolescenților și în contextul timpului tot mai mare petrecut de aceștia pe internet. Potrivit unui studiu recent citat în prezentarea fenomenului, 73% dintre copiii cu vârste între 12 și 17 ani stau online mai mult de trei ore pe zi, în unele cazuri fără restricții clare și fără o intervenție parentală constantă.

Expunerea îndelungată la mediul digital poate crea mai multe oportunități de interacțiune cu persoane sau comunități care promovează conținut extremist, în special atunci când activitatea minorilor nu este supravegheată.

Programul urmărește tocmai pregătirea adulților care, prin natura activității lor, pot observa schimbări de comportament și alți indicatori care ar putea semnala un proces de radicalizare.

Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații, Ovidiu Marincea, a explicat că proiectul este destinat dezvoltării competențelor necesare pentru identificarea și gestionarea unor asemenea situații.

„Obiectivul general al proiectului vizează dobândirea de către cadrele didactice și consilierii școlari din sistemul preuniversitar, cadrele MAI, Direcția Siguranță Școlară și a personalului ANP a competențelor necesare pentru a susține demersurile naționale destinate identificării timpurii a indicatorilor de radicalizare, prevenirii și gestionării radicalizării extremismului violent și terorismului, precum și facilitarea accesului la formarea continuă”, a declarat Ovidiu Marincea, purtător de cuvânt SRI.

Părinții vorbesc despre pericolele la care sunt expuși copiii pe internet

Riscurile din mediul online sunt urmărite și de părinți, iar unii dintre aceștia spun că încearcă să își informeze copiii despre pericole și să utilizeze instrumentele de protecție disponibile pentru conturile minorilor.

„Este foarte periculos mediul online din punctul meu de vedere. Copiii noștri și mare parte din cercul nostru de prieteni sunt informați legat de pericole. Eu cred că sunt pregătiți. Sunt protejati și pentru că au conturi de copii”, a spus o femeie.

O altă femeie a relatat că a observat recent, pe TikTok, un material în care un polițist îi explica unei fete pericolele cu care se poate confrunta în mediul online.

„Am văzut un tik-tok recent cu un polițist care discuta cu o fetiță și îi spunea care sunt pericolele.”

Întrebată dacă un asemenea proiect este binevenit, femeia a răspuns:

„Daa, sigur că da.”

Programul Previsio 2 îi învață pe profesori ce trebuie să facă atunci când apar suspiciuni

Programul Previsio 2 nu se limitează la pregătirea profesorilor pentru recunoașterea unui copil aflat în pericol, ci stabilește și repere pentru intervenție atunci când există suspiciuni privind un posibil proces de radicalizare.

Cursurile au atât o componentă teoretică, cât și una practică, iar participanții sunt instruiți să identifice factorii care pot crește vulnerabilitatea unui copil. Printre aceștia se numără absența părinților, problemele legate de atașament și experiențele traumatice.

Teodora Țecu, director CJRAE Olt, a explicat că procedura prezentată participanților prevede inclusiv apelarea la serviciile de urgență atunci când suspiciunea persistă.

„Cursul a îmbinat o componentă teoretică riguroasă cu una aplicativă. Elementul central al programului a vizat recunoașterea factorilor declanșatori – absența părinților, lipsa unui stil de atașament, chiar și la experiențele traumatice. Procedura include apelarea la urgență în cazul în care persistă o suspiciune”, afirmă Teodora Țecu, director CJRAE Olt.

România a analizat experiența altor state în combaterea radicalizării minorilor

România a pornit în dezvoltarea proiectului și de la experiențele altor state care s-au confruntat cu situații grave de radicalizare a copiilor și adolescenților. În Europa și Statele Unite au fost înregistrate cazuri în care minori radicalizați au ajuns, în anumite situații, să comită inclusiv atacuri teroriste.

Marea Britanie este unul dintre exemplele care indică amploarea fenomenului în rândul persoanelor foarte tinere. Copiii au reprezentat o cincime dintre suspecții de terorism arestați anul trecut, potrivit datelor prezentate în contextul proiectului.