UPDATE. Coaliția ar fi ajuns la un acord pe pensiile magistraților. Cu cât vor scădea pensiile și care e calendarul de adoptare a legii

Coaliția de guvernare pregătește adoptarea proiectului privind pensiile magistraților, după ce negocierile cu reprezentanții sistemului judiciar s-au încheiat fără rezultate. Premierul Ilie Bolojan și liderii coaliției i-au cerut președintelui o ultimă discuție cu CSM, în încercarea de a obține un acord înainte de vot. Măsurile propuse includ menținerea procentului de 70% și o perioadă de tranziție extinsă, elemente pe care magistrații nu le-au acceptat până acum. Situația influențează îndeplinirea termenelor din PNRR și continuarea reformei pensiilor speciale.

UPDATE 10:42. Acord în coaliție pe pachetul privind pensiile magistraților

S-ar fi ajuns la un acord în coaliție.

Pensia magistraților va fi 70% din ultimul salariu net, pensie la încheierea activității magistraților.

În plus, perioada de tranziție până la vârsta de pensionare stabilită la 65 de ani ar fi fost convenită a fi de 15 ani, potrivit Stiripesurse.ro.

Liderii coaliției au ajuns la un acord asupra proiectului, care urmează să fie aprobat în cadrul ședinței de Guvern. După adoptare, documentul va fi transmis către Consiliul Superior al Magistraturii, instituție ce va dispune de o săptămână pentru a emite avizul necesar.

Potrivit calendarului stabilit de coaliție, întregul pachet legislativ ar urma să fie înaintat Parlamentului joia viitoare, astfel încât să poată fi adoptat înainte de termenul-limită de 28 noiembrie, prevăzut în PNRR. Depășirea acestui termen ar putea pune România în pericol de a pierde suma de 231 de milioane de euro.

Știrea inițială

Pensiile speciale sub cronometru. Coaliția anunță că nu mai acceptă modificări: A rămas să facem această ofertă

Conducerea coaliției a decis să continue procesul legislativ în forma pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, după ce consultările cu magistrații au stagnat. Premierul Ilie Bolojan și liderul PSD, Sorin Grindeanu, au transmis că nu mai există disponibilitate pentru noi concesii, în condițiile în care cererile formulate de reprezentanții sistemului judiciar au rămas la același nivel ca în întâlnirile precedente.

Înainte de adoptarea proiectului, cei doi lideri ai coaliției au solicitat președintelui României să aibă o ultimă discuție cu membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Mesajul transmis a fost acela că, dacă nu va exista nicio flexibilitate din partea magistraților, coaliția nu va modifica parametrii pe care i-a stabilit deja în pachetul legislativ.

Tensiunile au escaladat după întâlnirile din săptămâna anterioară, în care magistrații au transmis că sustenabilitatea sistemului judiciar necesită menținerea unor venituri la pensionare comparabile cu salariile de bază. Această solicitare nu a fost acceptată de partidele aflate la guvernare, care afirmă că nu pot susține financiar un asemenea model.

În acest context, premierul Ilie Bolojan și liderul PSD, Sorin Grindeanu, au reiterat solicitarea către președinte de a media o ultimă încercare de dialog. Coaliția ar fi dispusă să accepte prelungirea cu cinci ani a perioadei necesare pentru a ajunge la vârsta standard de pensionare de 65 de ani, însă nu și majorarea cuantumului pensiilor.

Oferta coaliției și condițiile impuse pentru finalizarea procesului legislativ

Unul dintre elementele centrale ale negocierilor a fost prezentat de liderul UDMR, Kelemen Hunor, care a explicat parametrii propuși magistraților referitor la perioada de tranziție și la nivelul pensiei.

„A rămas să facem această ofertă 15 ani … perioada de tranziție și 70 cuantum. La cuantum nu umblăm!”, a precizat acesta.

Coaliția a transmis că ar fi dispusă să prelungească perioada de tranziție, însă menținerea nivelului de 70% din ultimul venit net este considerată o limită care nu poate fi depășită.

În schimb, liderii politici solicită anumite garanții procedurale, astfel încât procesul legislativ să nu fie blocat. Esențial este ca magistrații, prin intermediul CSM, să emită avizul necesar în timp util și să nu inițieze o contestație la Curtea Constituțională.

Rațiunea acestei solicitări este legată de obligațiile asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Dacă legislația nu este adoptată în termen de aproximativ zece zile, statul riscă să nu îndeplinească jalonul prevăzut pentru reforma pensiilor speciale, ceea ce ar putea duce la pierderea accesului la anumite tranșe de finanțare europeană.

Sorin Grindeanu a explicat modul în care președintele ar putea facilita un compromis.

„Președintele vine cu o propunere pe care o are discutată și ne-o propune în coaliție. Dacă suntem de acord, mergem mai departe și mergem cu acea formă. Dacă nu se ajunge la un punct de vedere comun, PSD-ul susține păstrarea legii inițiale, cu 70 și 10”, a declarat liderul social-democrat.

Discuțiile au fost completate de poziția PNL, prin vocea vicepreședintelui Alexandru Muraru, care a reamintit parametrii internaționali ai sistemelor de pensii pentru magistrați.

„Inițial a fost 70% din ultimul venit net. Și așa este mult, pentru că media europeană este de maxim 70 din media ultimilor 4-5 ani”, a afirmat acesta, subliniind diferențele între modelul românesc și practicile din alte state.

Și opoziția parlamentară a transmis rezerve ferme față de orice variantă care ar putea conduce la un cuantum net superior venitului din perioada activă.

„Nu putem să acceptăm. Orice formă de intrare în plată la pensie cu o sumă mai mare decât netul”, a declarat Ștefan Pălărie, liderul senatorilor USR.

Reacția CSM: instituția respinge propunerea coaliției

Poziția Consiliului Superior al Magistraturii a venit rapid, prin declarația transmisă de vicepreședintele instituției, Claudiu Sandu, pentru ProTV. Acesta a subliniat că magistrații nu sunt de acord cu propunerea coaliției, deoarece consideră că nu a existat un proces real de negociere, iar solicitările lor nu au fost luate în considerare. Reprezentanții sistemului judiciar afirmă că Guvernul a încercat să își impună unilateral propria viziune asupra reformei.

În plus, CSM a semnalat că parametrii financiari propuși nu corespund așteptărilor magistraților și nu reflectă condițiile de muncă specifice, marcată de un grad ridicat de responsabilitate și incompatibilități profesionale. Această poziționare menține incertitudinea asupra emitării unui aviz favorabil și asupra posibilității ca legea să fie contestată la Curtea Constituțională.

Pe lângă dezbaterile legate de sistemul judiciar, liderii coaliției au anunțat că adoptarea proiectului pentru pensiile magistraților va fi urmată de un pachet de reforme care vizează și alte categorii profesionale, inclusiv personalul militar. Astfel, schimbările propuse pentru domeniul justiției sunt privite ca un prim pas în reconfigurarea sistemului general al pensiilor speciale.

În prezent, pentru majoritatea angajaților din România, pensia reprezintă între 45% și 50% din media salariilor obținute de-a lungul carierei, ceea ce alimentează dezbaterile publice privind echitatea între sistemul contributiv și regimurile speciale.