Pensii suplimentare pentru cei care se mută în străinătate. Ce drepturi au asigurații

Pensia suplimentară reprezintă o formă de protecție financiară destinată să completeze sau, în anumite situații, să înlocuiască sistemul public de pensii. Aceste scheme pot viza pensia pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate sau pensia de urmaș și sunt oferite, de regulă, prin sisteme distincte de pensiile publice.

Pensia suplimentară și mutarea în altă țară. Ce nu poate face asiguratorul cu banii tăi

Persoanele care intenționează să încheie un contract pentru o pensie suplimentară trebuie să verifice din timp condițiile aplicabile în cazul unei mutări sau stabiliri într-o altă țară. Un astfel de transfer de reședință poate avea consecințe asupra drepturilor acumulate, iar condițiile care limitează aceste drepturi din cauza plecării în străinătate nu sunt permise.

Regulile sunt relevante în special pentru cei care își schimbă țara de muncă și aleg să renunțe la o schemă de pensii suplimentare. Dacă plecarea are loc în altă țară din Uniunea Europeană din motive profesionale, persoana respectivă trebuie să beneficieze de aceleași drepturi ca un asigurat care rămâne în țara de origine, dar care încetează să mai contribuie la sistem, de exemplu după schimbarea locului de muncă.

Astfel, mutarea într-un alt stat membru UE nu poate constitui, prin ea însăși, un motiv pentru pierderea drepturilor de pensie deja dobândite. Condițiile aplicate trebuie analizate în raport cu regulile schemei respective și cu situația concretă a persoanei asigurate.

Drepturile acumulate nu dispar odată cu mutarea

Un caz relevant îl reprezintă situația lui Fred, care a lucrat timp de opt ani în țara A pentru o companie ce îi oferea un pachet consistent de pensii suplimentare. Ulterior, acesta și-a schimbat locul de muncă și s-a mutat într-o altă țară din Uniunea Europeană, unde noul angajator i-a oferit un alt pachet de pensii suplimentare.

Fred a renunțat la schema de pensii suplimentare din țara A, însă asiguratorul i-a comunicat că drepturile acumulate până la acel moment ar urma să fie pierdute după mutarea într-o altă țară. Situația l-a determinat să solicite sprijin juridic din partea unui centru european pentru consumatori.

În urma demersului, fostul asigurator a acceptat, în cele din urmă, menținerea contribuțiilor în țara A. Cazul arată că schimbarea țării de muncă nu trebuie să ducă automat la pierderea drepturilor acumulate într-o schemă de pensii suplimentare.

Există și situații în care administratorii privați ai unor astfel de scheme aplică măsuri dezavantajoase persoanelor care își mută reședința în străinătate. Printre practicile semnalate se numără refuzul plății pensiei, aplicarea unor costuri nejustificate sau solicitarea restituirii dobânzii obținute de asigurat pe perioada contractului.

Practicile discriminatorii pot fi contestate

Asemenea practici sunt considerate ilegale atunci când penalizează asiguratul pentru simplul fapt că s-a mutat într-o altă țară. Persoanele care întâmpină astfel de probleme pot solicita sprijinul celui mai apropiat Centru european al consumatorilor pentru a afla ce drepturi au și ce demersuri pot face.

Un alt exemplu este cel al Annei, care a lucrat timp de patru ani pentru același angajator în țara A, după care și-a continuat întreaga carieră în țara B. La momentul pensionării, aceasta a solicitat plata pensiei suplimentare acumulate în țara A.

Asiguratorul i-a respins însă solicitarea, motivând că plata este acordată numai persoanelor care au rămas înscrise în sistem pentru o perioadă mai mare de cinci ani. Anna a considerat că a fost discriminată din cauza mutării în străinătate și a decis să acționeze asiguratorul în instanță.

Instanța nu i-a dat însă câștig de cauză. Motivul a fost că regula referitoare la perioada minimă de cinci ani se aplica tuturor persoanelor asigurate de compania respectivă, indiferent dacă acestea își schimbaseră sau nu țara de reședință.

Regimul fiscal trebuie să fie același

Au fost întâlnite și cazuri în care fosta țară de reședință a cerut persoanelor care s-au mutat în străinătate să restituie toate deducerile fiscale de care beneficiaseră ca urmare a contribuțiilor la o pensie suplimentară. O astfel de măsură poate apărea după schimbarea țării în care persoana locuiește.

Și această practică este considerată ilegală atunci când tratamentul fiscal este modificat exclusiv din cauza mutării în străinătate. Contribuțiile la pensia suplimentară trebuie tratate din punct de vedere fiscal în același mod ca pensiile suplimentare plătite persoanelor care continuă să aibă domiciliul în țara respectivă.

Prin urmare, schimbarea țării de reședință nu poate justifica, de una singură, pierderea drepturilor acumulate sau aplicarea unor condiții fiscale mai puțin favorabile. Drepturile și obligațiile trebuie raportate la regulile aplicabile schemei de pensii suplimentare și la condițiile care se aplică tuturor asiguraților aflați în situații comparabile.