Pensii mai mici pentru români. Avertisment pentru următorii 15-20 de ani: „Pilonul 1 nu mai poate face față”

Pensia publică ar putea acoperi peste 15-20 de ani numai 30-35% din ultimul salariu al unui român, față de o rată medie de înlocuire de aproximativ 47% în prezent. Cristian Pascu, noul președinte al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), avertizează că evoluția demografică va pune o presiune tot mai mare asupra Pilonului 1.

Într-un interviu acordat Mediafax, acesta susține creșterea contribuției la Pilonul 2 de la 4,75% la 6%, precum și stimularea pensiilor facultative și ocupaționale.

Cristian Pascu: Pilonul 2 este absolut necesar, dar trebuie să crească contribuția

Cristian Pascu, ales în urmă cu aproximativ patru luni la conducerea APAPR pentru un mandat de trei ani, consideră că pensiile administrate privat vor avea un rol tot mai important în asigurarea veniturilor românilor după retragerea din activitate.

În prezent, Pilonul 2 are aproximativ 8,5 milioane de participanți, dintre care circa 4,6 milioane au conturi active, în care sunt virate contribuții.

Președintele APAPR atrage însă atenția că problema majoră va apărea în următoarele decenii, pe măsură ce pensia publică va reprezenta o parte tot mai mică din veniturile avute înainte de pensionare.

„Așa este, APAPR este esențială pentru buna funcționare și în implementarea unor mecanismele corecte și în beneficiul participanții la Pilonul 2. Dar nu numai, pentru că avem și Pilonul 3 și sper și Pilonul 4 să reușim să-l punem pe picioare, pentru că sunt importante. Pilonul 3 este, din punctul meu de vedere, cel care va trebui să fie promovat intens, pentru că, la cum arată evoluția demografică, Pilonul 2 este absolut necesar, dar acolo trebuie să crească contribuția, iar Pilonul 3 și Pilonul 4 sunt cele unde se va face diferența. Adică acolo unii trebuie să conștientizeze că, dacă nu încep să contribuie cât mai des, cât mai curând și cât mai mult, o să fie o problemă cu pensia de la stat. Doar așa, ca și idee, dacă acum avem o rată de înlocuire de 47%, după cum am văzut pe ultimele calcule, în medie, gândiți-vă în felul următorii 15-20 de ani o să ajungem spre 30-35%”, a declarat Cristian Pascu.

Potrivit acestuia, estimările CFA indică o rată de înlocuire de numai 30-35% peste 15-20 de ani în cazul Pilonului 1.

Pilonul 2 și Pilonul 3 ar trebui să acopere diferența

În paralel cu scăderea ponderii pensiei publice în venitul de după pensionare, în conturile de Pilon 2 continuă acumularea contribuțiilor și a randamentelor obținute din investiții.

Cristian Pascu spune că valoarea medie acumulată ajunsese la aproximativ 60.000 de lei la nivelul anului 2025, iar activele fondurilor s-au dublat în ultimii trei ani.

„Da, vorbim de Pilonul 1 și la Pilonul 2 se acumulează. Acum valoarea medie acumulată este undeva la 60.000 de lei, la nivelul anului 2025, iar lucrurile evoluează. Vedem că deja că în ultimii trei ani activele fondurilor s-au dublat, adică vorbim de o creștere semnificativă și ne așteptăm ca la perioada în perioada asta să se acumuleze din ce în ce mai mult. Cu cât înaintează cohortele, cu atât se va cumula mai mult și sigur că va contribui. Adică ideea este ca cel puțin în următorii 15-20 de ani Piloanele doi si trei și poate și Pilonul 4 să contribuie cu diferența asta, ca să poți să ajungi măcar la acest nivel din prezent, de aproape 50%. Dacă va reprezenta undeva la 30-35%, 15% ar trebui să reprezinte Pilonul 2 si 3 la care desigur se adauga propriile investiții si economii.”

APAPR vrea contribuție de 6% la Pilonul 2

Una dintre prioritățile conducerii APAPR este majorarea cotei transferate către Pilonul 2. Din 1 ianuarie 2024, contribuția este de 4,75% din venitul brut, însă nivelul stabilit inițial pentru sistem era de 6%.

Cristian Pascu spune că atingerea pragului de 6% este unul dintre cele șapte obiective ale actualului Consiliu director.

„Al doilea era legat de creștere a contribuției de la 4,75% la acel minunat nivel de 6% pe trebuia să se întâmple din 2016.”

APAPR urmărește și creșterea facilităților fiscale pentru pensiile facultative.

„Al treilea era e legat de creștea deductibilității, pentru că 400 euro pe an însemna ceva când a fost aprobat, acum e praf în ochi, să fim sinceri, 160 – 170 de lei. Practic, cu suma asta îți scazi baza de impozitare, adică beneficiul tău real cred că e undeva la 40 de euro.”

Asociația mai dorește exceptarea fondurilor de pensii de la impozitul pe dividende, implementarea sistemului prevăzut de legea privind plata pensiilor private, digitalizarea relației cu instituțiile statului și continuarea programelor de educație financiară.

Când ar putea fi aplicat efectiv noul sistem de plată a pensiilor private

Legea privind plata pensiilor private intră în vigoare la 5 ianuarie 2027, însă acest lucru nu înseamnă că noile mecanisme de plată vor deveni efectiv funcționale chiar din acea zi.

Cristian Pascu explică faptul că, după intrarea în vigoare a legii, trebuie parcurse procedurile de autorizare a furnizorilor, fondurilor de plată, auditorilor și depozitarilor.

„Cred că de fapt, ca să punem lucrurile corect în film, nu e vorba că va fi sau nu gata cadrul, este vorba de niște pași care nu pot fi săriți. În 5 ianuarie intră în vigoare legea. Până intră în vigoare legea, tu (fond de pensii – n.r) nu poți să faci mare lucru, pentru că nu poți să-ți completezi nici obiectul de activitate, nici să-ți să depui documentele de autorizare.”

Estimarea sa este că primul fond de plată ar putea deveni operațional abia spre finalul anului viitor.

„Undeva în septembrie, octombrie, în „the best case scenario” (cel mai bun scenariu – n.r.).”

Până la autorizarea primului fond de plată programată vor continua să se aplice vechile reglementări, a explicat președintele APAPR.

„Șanse sunt, dar eu, personal, nu văd mai devreme de ultimul trimestru de anul viitor, pentru că dacă punem cap la cap toate datele din calendar, ne ducem spre septembrie minim. Asta ar varianta optimistă, în care ar trebui septembrie-octombrie să putem să avem primul fond autorizat.”

Cristian Pascu, despre plata a doar 30% din Pilonul 2: Este un compromis rezonabil

Noua lege permite, la cerere, încasarea inițială a maximum 30% din activul transferat către fondul de plată, restul urmând să fie achitat conform mecanismelor prevăzute de lege.

Președintele APAPR susține această abordare și argumentează că banii acumulați în sistem au o destinație precisă: asigurarea unui venit suplimentar după pensionare.

„Banii ăștia sunt pentru pensii, cum zice și titulatura, au destinația pensii. Ca atare, atunci când ajungi la pensie poți beneficia de ei. Cum? În anumite condiții, pensia în esență e gândită să-ți asigure un venit pe durata în care nu mai ești activ în câmpul muncii și nu mai obții alte venituri. Nemaiobținând alte venituri, trebuie ca pensia publică și cu pensia privată să-ți asigure suficiente venituri astfel încât să ai un trai decent.”

Pascu avertizează că retragerea integrală a banilor ar putea crea, în unele cazuri, probleme ulterior.

„Păi eu cred că dacă dăm banii toți românilor o să avem o mare problemă socială. O să ne trezim că și-au cumpărat televizoare și mașini sau se duc în vacanțe și după aceea o să spună și o să iasă în stradă că nu mai au din ce să trăiască. Nu cred că ăsta e scopul și cred că trebuie să înțelegem că pensia aceasta îți completează un venit. Ca atare este destinat pentru așa ceva. De aia spun că acest compromis, cu 30% (un avans/sumă unică inițială – n.r.) cred că este unul rezonabil.”

Pilonul 2 ar fi avut cu 17,4 miliarde de euro mai mult

Un calcul realizat de APAPR arată și impactul pe care l-ar fi avut respectarea calendarului inițial privind contribuția de 6% la Pilonul 2.

„Este un calcul făcut de asociație. Dacă s-ar fi respectat procentul de 6% din legea inițială, deci să fie aplicat încă din 2016, Pilonul 2 ar fi avut active cu 37% mai mari. Deci asta înseamnă că față de 47 de miliarde de euro cât avem în Pilonul 2 la sfârșit de iulie 2026, am fi avut cu 17,4 miliarde de euro mai mult.”

Pascu precizează însă că acest procent nu poate fi transpus automat într-o creștere cu 37% a pensiei fiecărui participant, deoarece ar trebui luate în calcul randamentele și investițiile care ar fi fost realizate cu sumele suplimentare.

Deductibilitatea pentru Pilonul 3 și Pilonul 4 ar putea fi legată de salariu

O altă schimbare susținută de președintele APAPR vizează plafonul deductibil pentru contribuțiile la pensiile private. În locul unei sume fixe de 400 de euro anual, Pascu propune raportarea facilității la venitul fiecărui angajat.

„În loc de 400 de euro, eu aș lega-o mai degrabă de un salariu, pentru că cred că pentru fiecare degeaba stabilim o sumă fixă, pentru că salariile diferă. Și atunci cred că cel mai ok ar fi la nivel de unu, două salarii, adică la salariul tău brut anual, un salariu lunar să îl poți scădea din baza de impozitare, cel puțin un salariu brut ar fi ideal.”

Pascu vede un potențial important și în dezvoltarea Pilonului 4, prin fonduri de pensii ocupaționale create inclusiv de companiile mari pentru propriii angajați.

„Da, în loc să îi dau cozonacul ăla de două ori pe an, de Paște și de Crăciun, pune-i într-un fond de pensii ocupaționale sau facultative, o să îl ajute mai mult pe om.”

Contribuția la Pilonul 2 ar putea începe să crească din 2028

În ceea ce privește momentul unei eventuale majorări a contribuției la Pilonul 2, președintele APAPR nu vede anul 2027 drept un termen realist.

El invocă actualul context economic, caracterizat de creștere economică redusă, inflație și deficit bugetar ridicate. Din 2028, însă, discuția ar putea fi reluată.

„Au fost niște discuții. Pot, putem să înțelegem că suntem într-o perioadă în care, dacă ne uităm la întregul context, putem să înțelegem, da? Creștere economică scăzută, poate chiar negativă. Avem inflație mare, avem deficit bugetar mare, n-avem guvern, avem presiune inflaționistă, sunt multe elemente pe care le înțelegem. Din motivul ăsta nu cred că nici anul viitor nu văd posibil (o creștere a procentului – n.r.). Sper că anul viitor să fie un an în care să reușim să ne echilibrăm și să începem să creștem (din punct de vedere economic – n.r.), dar din anul 2028 eu cred că sunt permise ca lucrurile să arate bine și să putem să reluăm discuțiile pe creșterea de contribuție.”

Varianta avută în vedere ar fi o majorare graduală, cu câte 0,5 puncte procentuale pe an.

„Eu sper ca anul viitor să existe deschiderea să discutăm și în 2028 să implementăm. Adică vom avea trei, patru în care această diferență de 1,5 procente să reușim să o acoperim. Dacă o facem treptat – și o văd mai degrabă posibilă treptat, câte 0,5% timp de trei ani, decât să vină direct cu 1% și apoi încă puțin.”

„Pilonul 1 de pensie nu mai poate face față pe viitor”

În perspectiva următoarelor decenii, Cristian Pascu consideră necesară o strategie prin care populația să fie informată că pensia publică nu va mai putea asigura singură venituri apropiate de cele obținute în perioada activă.

„Pilonul 1 de pensie nu mai poate face față pe viitor, n-are cum să-ți asigure venituri, nici măcar această rată de înlocuire de acum și este în scădere. De ce? Evoluție demografică, piramida vârstelor, îmbătrânirea populației, scăderea natalității. De unde? Nu ai cum!”

În acest context, președintele APAPR susține că statul ar trebui să încurajeze simultan majorarea contribuțiilor către Pilonul 2 și dezvoltarea Pilonului 3 și a pensiilor ocupaționale.

„O să ajungem ca și în alte țări, țări dezvoltate vorbesc – UK, Olanda – în care pensia publică este o pensie mai degrabă socială, este o pensie de subzistență. Pensiile ocupaționale sunt acolo cele care îți asigură așa-numitul venit suplimentar la pensie.”

Concluzia lui Cristian Pascu este că sistemul privat trebuie dezvoltat în următorii ani pentru a compensa presiunea tot mai mare asupra sistemului public.

„De asta zic că trebuie să dezvoltăm partea asta de administrare privată, pentru că, încă o dată, statul – și se știe că nu e un bun administrator – și Pilonul 1, pe termen lung, nu o să mai aibă din ce să acopere pensia.”