Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private: Ordinul CNAS cu privire la programele naţionale de sănătate riscă să întârzie tratamentele pacienţilor

Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED) avertizează că proiectul de Ordin al CNAS privind programele naționale de sănătate poate întârzia accesul pacienților la tratamente în România. Organizația susține că noile reguli ignoră capacitățile sectorului privat și solicită retragerea documentului și reluarea consultărilor.

Ordinul CNAS cu privire la programele naţionale de sănătate riscă să întârzie tratamentele pacienţilor, avertizează PALMED

Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED) avertizează că Ordinul publicat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), privind modificarea normelor de derulare a programelor naționale de sănătate curative, riscă să întârzie accesul pacienților la tratamente și să le reducă șansele de supraviețuire. Organizația solicită retragerea imediată a proiectului de ordin, susținând că acesta poate afecta atât sustenabilitatea sistemului de sănătate, cât și utilizarea eficientă a fondurilor publice.

Într-un comunicat de presă transmis marți, 2 iunie 2026, PALMED, care reprezintă furnizori de servicii medicale din toate segmentele esențiale ale sistemului sanitar – spitale, clinici, laboratoare, centre de imagistică, unități de dializă, servicii de recuperare medicală și îngrijiri la domiciliu –, afirmă că proiectul nu constituie o reformă a sistemului de sănătate. Potrivit organizației, acesta reprezintă mai degrabă o încercare de limitare administrativă a accesului pacienților la o parte importantă a infrastructurii medicale existente în România.

Reprezentanții PALMED susțin că, în loc să ofere soluții pentru reducerea timpilor de așteptare, facilitarea accesului rapid la investigații și tratamente și utilizarea tuturor resurselor disponibile, CNAS propune mecanisme birocratice și formule statistice care nu reflectă realitatea din teren. Organizația consideră că una dintre cele mai grave vulnerabilități ale proiectului este faptul că nu evaluează accesul real al pacientului la tratament. Astfel, nu sunt luate în calcul timpul și listele de așteptare, continuitatea tratamentului, capacitatea efectiv disponibilă, numărul pacienților care nu pot fi preluați și nici impactul întârzierii tratamentului asupra evoluției bolii.

Potrivit PALMED, proiectul se bazează pe formule care compară necesarul estimat de pacienți cu capacitățile declarate ale furnizorilor publici. În opinia organizației, această abordare ignoră consecințele reale asupra pacienților. Reprezentanții patronatului afirmă că, în practică, proiectul pare să trateze ca nesemnificativă diferența dintre începerea imediată a unui tratament și amânarea acestuia cu luni de zile. Ei subliniază că, pentru pacienții oncologici, pentru cei cu risc cardiovascular major sau pentru persoanele diagnosticate cu scleroză multiplă, întârzierile pot însemna agravarea bolii, dizabilitate permanentă sau chiar deces.

PALMED acuză, de asemenea, faptul că proiectul este construit ca și cum infrastructura medicală privată nu ar exista, deși aceasta reprezintă o componentă esențială a sistemului de sănătate. Conform datelor prezentate de organizație, sectorul privat asigură aproximativ 78,5% dintre furnizorii de servicii clinice de specialitate, aproape 82,9% dintre furnizorii de servicii paraclinice și imagistică și aproximativ 89% din serviciile de dializă. Totodată, furnizorii privați gestionează 88% din Programul Național de Oncologie pentru tratament medicamentos și 82% din Programul Național de Oncologie pentru radioterapie, reunind aproximativ 43% din personalul medical din România.

Organizația subliniază că furnizorii privați au investit, în ultimii ani, sute de milioane de euro în spitale, laboratoare, centre oncologice, infrastructură de diagnostic și tratament, precum și în tehnologii medicale moderne. În aceste condiții, PALMED consideră nejustificată evaluarea capacității sistemului de sănătate fără luarea în considerare a unui segment care susține majoritatea serviciilor contractate în numeroase domenii esențiale.

Totodată, patronatul solicită clarificări din partea CNAS cu privire la situația contractelor aflate deja în derulare și la continuitatea tratamentelor pentru pacienții înscriși în programele naționale de sănătate.

Solicitările PALMED

PALMED solicită conducerii CNAS să explice public motivele pentru care această inițiativă este promovată în acest moment. Reprezentanții organizației subliniază că, în ultimii ani, numeroși furnizori privați au investit milioane de euro în dezvoltarea infrastructurii medicale destinate pacienților incluși în programele naționale de sănătate. De asemenea, există furnizori care au finalizat aceste investiții și așteaptă de peste un an aprobările și procedurile administrative necesare pentru integrarea noilor capacități în programele naționale, fără ca CNAS să se fi pronunțat în termenul legal.

În acest context, PALMED consideră necesare mai multe clarificări din partea CNAS. Organizația solicită explicații privind situația contractelor aflate deja în derulare, continuitatea tratamentelor pentru pacienții care beneficiază în prezent de programele naționale de sănătate, soarta investițiilor realizate în baza cadrului normativ existent și perspectivele furnizorilor care au construit infrastructură medicală nouă, dar încă așteaptă aprobarea CNAS pentru a o putea pune la dispoziția pacienților.

Totodată, PALMED atrage atenția asupra faptului că România se află în etapa finală a procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), un obiectiv strategic considerat de autorități drept cel mai important proiect național după aderarea la NATO și Uniunea Europeană. Potrivit organizației, principiile promovate de OECD în domeniul sănătății sunt centrate pe pacient, pe libertatea de alegere a furnizorului de servicii medicale, pe accesul la tratament, pe reziliența sistemului și pe utilizarea eficientă a tuturor resurselor disponibile. În acest context, reprezentanții sectorului medical privat avertizează că, în timp ce OECD încurajează extinderea accesului și libertatea pacientului de a alege furnizorul care îi poate oferi tratamentul necesar, măsurile propuse de CNAS riscă să reducă opțiunile disponibile pacienților.

PALMED adresează și un apel public organizațiilor de pacienți cronici, federațiilor și alianțelor de pacienți din România, solicitându-le să analizeze cu atenție efectele proiectului și să ceară CNAS răspunsuri clare privind impactul asupra accesului la tratament. Organizația consideră că toți pacienții care depind de programele naționale de sănătate au dreptul să știe dacă accesul lor la tratament va fi afectat și ce garanții există că noile reguli nu vor conduce la creșterea timpilor de așteptare și la limitarea opțiunilor terapeutice.

În același timp, PALMED face un apel către întregul sector medical privat, invitând organizațiile profesionale și furnizorii de servicii medicale să se alăture acestui demers. Reprezentanții patronatului susțin că, deși în prezent discuția vizează programele naționale de sănătate, pe viitor ar putea fi afectate și alte segmente ale relației dintre furnizorii de servicii medicale și finanțatorul public.

În ceea ce privește măsurile solicitate, PALMED cere retragerea imediată a proiectului de ordin din procedura de transparență decizională și constituirea unui grup de lucru care să reunească toți actorii relevanți din sistemul de sănătate. Organizația solicită, de asemenea, realizarea unei analize independente de impact, elaborarea unei metodologii centrate pe pacient și pe accesul real la tratament, precum și utilizarea integrală a capacităților existente în sistemul de sănătate, indiferent de forma de proprietate a furnizorilor de servicii medicale.