CNAS pregătește noi reguli pentru pacienții din România. Cine poate fi tratat la privat din fonduri publice

CNAS a pus în transparență un proiect care modifică regulile de acces la serviciile medicale finanțate prin programele naționale de sănătate. Noua procedură stabilește când furnizorii privați pot prelua pacienți pe fonduri publice. Decizia va fi luată pe baza unui calcul care măsoară capacitatea reală a sistemului public de a răspunde cererii. Potrivit CNAS, măsura urmărește reducerea timpilor de așteptare și facilitarea accesului la tratament.

CNAS introduce o formulă care stabilește când pot interveni clinicile private

CNAS propune un nou mecanism de evaluare prin care va fi determinată situația în care spitalele publice nu mai pot acoperi necesarul de servicii medicale din cadrul programelor naționale de sănătate. În aceste cazuri, furnizorii privați ar putea fi contractați pentru a prelua o parte dintre pacienți și pentru a asigura continuitatea tratamentelor finanțate din fonduri publice.

Proiectul a fost publicat în transparență decizională și introduce criterii care, potrivit instituției, ar urma să elimine interpretările subiective privind accesul sectorului privat la aceste programe.

„Am publicat în transparență decizională proiectul Ordinului președintelui CNAS prin care este introdusă o formulă obiectivă și transparentă pentru evaluarea situațiilor în care capacitatea furnizorilor publici este depășită în cadrul programelor naționale de sănătate”, a afirmat Horaţiu-Remus Moldovan, președintele CNAS.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate susține că noul sistem urmărește să stabilească în mod clar momentul în care colaborarea cu sectorul privat devine necesară pentru a răspunde nevoilor pacienților.

„Scopul acestei inițiative este de a întări complementaritatea reală dintre sectorul public și cel privat, pe baza unor criterii clare și verificabile, și nu a unor evaluări arbitrare. Pacientul trebuie să fie principalul beneficiar al acestei abordări.

Atunci când capacitatea furnizorilor publici este insuficientă pentru a răspunde nevoilor reale ale pacienților, mecanismele de colaborare cu furnizorii privați trebuie să poată fi activate transparent și predictibil, astfel încât pacienții să aibă acces mai rapid la servicii medicale finanțate de CNAS”, a mai spus el.

Cum va fi calculată capacitatea sistemului public de sănătate

Potrivit proiectului, accesul furnizorilor privați la programele naționale nu va mai fi decis pe baza unor evaluări generale, ci în urma unui calcul care estimează atât numărul pacienților care au nevoie de tratament, cât și capacitatea efectivă a unităților medicale publice de a-i trata.

Dacă analiza va indica faptul că există pacienți care nu pot beneficia la timp de serviciile necesare în sistemul public, casele de asigurări de sănătate vor putea încheia contracte și cu furnizori privați. În schimb, dacă spitalele publice demonstrează că pot acoperi integral cererea, accesul sectorului privat la respectivele programe va fi limitat.

Practic, noua formulă va avea un rol decisiv în stabilirea modului în care sunt distribuite fondurile publice și în definirea relației dintre sistemul medical public și cel privat.

Efectele concrete asupra pacienților vor depinde de datele raportate de spitale și de modul în care va fi evaluată capacitatea reală de tratament la nivel local și județean.

Programele medicale vizate de proiectul CNAS

Documentul aflat în consultare publică vizează unele dintre cele mai importante programe naționale de sănătate, care asigură tratamente și investigații pentru pacienți cu afecțiuni grave sau cronice.

„Documentul vizează programe importante precum oncologia, diabetul, bolile cardiovasculare, transplantul, PET CT-ul, bolile rare sau endometrioza.

Vorbim despre programe esențiale pentru pacienții cu afecțiuni grave, precum oncologia, bolile cardiovasculare, radioterapia, investigațiile de înaltă performanță precum PET-CT și multe altele. Obiectivul este ca pacienții să beneficieze de diagnostic și tratament în timp util, cât mai aproape de casă, de familie și de comunitatea în care trăiesc.

La nivel strategic, această măsură contribuie atât la reducerea timpilor de așteptare pentru pacienți, cât și la valorificarea eficientă a capacităților existente în sistemul de sănătate, în beneficiul direct al celor care au nevoie de servicii medicale esențiale”, explică președintele CNAS.

Proiectul este publicat pe site-ul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și se află în etapa de transparență decizională, perioadă în care pot fi formulate observații și propuneri. Conducerea instituției susține că modificările fac parte dintr-un proces mai amplu de reformă administrativă și de modernizare a sistemului de asigurări de sănătate.

„Aceste măsuri reprezintă elemente concrete de reformă instituțională, eficientizare administrativă, transparentizare decizională și modernizare a CNAS. Dincolo de modificările organizatorice, ele urmăresc să consolideze capacitatea instituției de a lua decizii mai bine fundamentate, de a utiliza mai eficient resursele publice și de a asigura pacienților un acces mai rapid și mai echitabil la servicii medicale de calitate”, încheie Moldovan.