Modificări CNAS pentru medici și spitale. Ce se schimbă pentru accesul pacienților la servicii medicale

Casa Națională de Asigurări de Sănătate continuă procesul de reformă instituțională și modernizare administrativă. Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, a anunțat, printr-o postare publicată pe Facebook, înființarea unor noi structuri în cadrul instituției și modificări legislative care vizează colaborarea dintre sistemul public și cel privat. Măsurile au fost prezentate la finalul acestei săptămâni și urmăresc eficientizarea activității CNAS și îmbunătățirea accesului pacienților la servicii medicale.

CNAS înființează Departamentul de Farmaco-Economie pentru evaluarea tratamentelor și cheltuielilor cu medicamentele

Horațiu Moldovan a transmis că, în ultimele zile, CNAS a făcut noi pași în direcția reformării sistemului de asigurări sociale de sănătate, prin măsuri care completează proiectele implementate în ultimul an.

Potrivit președintelui instituției, obiectivele urmărite vizează extinderea accesului la tratamente și servicii medicale, simplificarea procedurilor administrative, accelerarea digitalizării, creșterea transparenței și utilizarea mai eficientă a fondurilor publice destinate sănătății.

„Și în această săptămână am făcut pași concreți pentru eficientizarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și pentru modernizarea sistemului de asigurări sociale de sănătate. Sunt măsuri pe care mi le-am asumat la începutul mandatului și care se adaugă reformelor promovate în ultimul an la nivelul CNAS, de la extinderea accesului pacienților la tratamente și servicii medicale, la simplificarea procedurilor administrative, digitalizare, creșterea transparenței și utilizarea mai eficientă a resurselor publice în beneficiul asiguraților”, a spus președintele CNAS.

Una dintre cele mai importante măsuri anunțate de CNAS este crearea Departamentului de Farmaco-Economie, o structură care va funcționa în subordinea directă a președintelui instituției și care va reuni specialiști din domeniul medical, farmaceutic și economic.

Consiliul de Administrație al CNAS a aprobat înființarea acestui departament, care va fi organizat la nivel de serviciu și va avea personal contractual de specialitate. Horațiu Moldovan a precizat că noua structură este necesară în contextul dezvoltării accelerate a terapiilor inovatoare și al creșterii constante a costurilor cu medicamentele.

„Consiliul de Administrație al CNAS a aprobat înființarea Departamentului de Farmaco-Economie, organizat la nivel de serviciu în subordinea președintelui CNAS, o structură cu personal contractual de specialitate – medici, farmaciști și economiști. Mulțumesc membrilor Consiliului de Administrație și colegilor din conducerea CNAS pentru sprijinul acordat acestei inițiative”, a transmis Horațiu Moldovan.

Acesta a explicat că necesitatea unei astfel de structuri rezultă din evoluția rapidă a terapiilor inovatoare, din majorarea cheltuielilor cu medicamentele și din nevoia ca deciziile privind rambursarea tratamentelor să fie fundamentate pe dovezi științifice, rezultate clinice și criterii economice solide.

Potrivit șefului CNAS, noul departament va contribui la utilizarea mai eficientă a fondurilor publice, la optimizarea mecanismelor de rambursare și la îmbunătățirea procesului de negociere a contractelor cost-volum și cost-volum-rezultat. Totodată, acesta va avea rolul de a sprijini dezvoltarea unor politici moderne de sănătate, bazate pe date și rezultate măsurabile.

În același context, Horațiu Moldovan a lansat un apel către specialiștii cu experiență în aceste domenii să se alăture echipei CNAS și să participe la dezvoltarea unei structuri pe care o consideră esențială pentru modernizarea sistemului de asigurări sociale de sănătate.

CNAS reorganizează activitatea de audit pentru supravegherea fondurilor din sănătate

O altă măsură aprobată de Consiliul de Administrație al CNAS vizează consolidarea mecanismelor de control intern și monitorizare a modului în care sunt utilizate resursele financiare din sistemul de sănătate.

În acest sens, CNAS a înființat o Direcție Națională de Audit Public Intern, prin reorganizarea și consolidarea structurii existente de audit. Potrivit lui Horațiu Moldovan, această schimbare reprezintă un pas important pentru întărirea capacității instituționale a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

„Tot cu aprobarea Consiliului de Administrație al CNAS, a fost înființată Direcția de Audit Public Intern în cadrul CNAS, prin reorganizarea și consolidarea actualei structuri de audit, o măsură extrem de importantă pentru consolidarea instituțională a CNAS”, a afirmat președintele instituției.

Președintele instituției a subliniat că sistemul de asigurări de sănătate gestionează anual aproximativ 18 miliarde de euro din fonduri publice, iar activitatea de audit trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru evaluarea eficienței cheltuirii acestor resurse.

„Într-un sistem care administrează anual aproximativ 18 miliarde de euro din fonduri publice destinate sănătății, funcția de audit trebuie să aibă capacitatea necesară pentru a evalua eficiența utilizării resurselor, pentru a identifica vulnerabilități și pentru a formula recomandări care să contribuie la îmbunătățirea continuă a activității CNAS și a caselor de asigurări de sănătate”, a explicat Horațiu Moldovan.

CNAS propune reguli noi pentru colaborarea dintre spitalele publice și furnizorii privați

CNAS a anunțat și publicarea în transparență decizională a unui proiect de ordin care introduce criterii clare pentru evaluarea situațiilor în care capacitatea furnizorilor publici este depășită în cadrul programelor naționale de sănătate.

Potrivit lui Horațiu Moldovan, modificarea cadrului legislativ are rolul de a consolida complementaritatea dintre sistemul public și cel privat, prin utilizarea unor indicatori obiectivi și verificabili.

„Am publicat în transparență decizională proiectul Ordinului președintelui CNAS prin care este introdusă o formulă obiectivă și transparentă pentru evaluarea situațiilor în care capacitatea furnizorilor publici este depășită în cadrul programelor naționale de sănătate”, a anunțat Horațiu Moldovan.

Șeful CNAS a arătat că principalul beneficiar al acestei abordări trebuie să fie pacientul, iar mecanismele de colaborare cu furnizorii privați trebuie activate într-un mod predictibil atunci când sistemul public nu poate răspunde integral cererii.

„Scopul acestei inițiative este de a întări complementaritatea reală dintre sectorul public și cel privat, pe baza unor criterii clare și verificabile, și nu a unor evaluări arbitrare. Pacientul trebuie să fie principalul beneficiar al acestei abordări”, a precizat președintele CNAS.

Acesta a explicat că măsura este relevantă în special pentru programele destinate pacienților cu afecțiuni grave, inclusiv în oncologie, boli cardiovasculare, radioterapie sau pentru investigații complexe precum PET-CT.

„Atunci când capacitatea furnizorilor publici este insuficientă pentru a răspunde nevoilor reale ale pacienților, mecanismele de colaborare cu furnizorii privați trebuie să poată fi activate transparent și predictibil, astfel încât pacienții să aibă acces mai rapid la servicii medicale finanțate de CNAS”, a arătat Horațiu Moldovan.

Potrivit președintelui instituției, obiectivul este ca pacienții să beneficieze de diagnostic și tratament în timp util, cât mai aproape de domiciliu și de comunitatea în care trăiesc.

„Vorbim despre programe esențiale pentru pacienții cu afecțiuni grave, precum oncologia, bolile cardiovasculare, radioterapia, investigațiile de înaltă performanță precum PET-CT și multe altele. Obiectivul este ca pacienții să beneficieze de diagnostic și tratament în timp util, cât mai aproape de casă, de familie și de comunitatea în care trăiesc”, a declarat Horațiu Moldovan.

Președintele CNAS consideră că toate aceste măsuri vor contribui la reducerea timpilor de așteptare, la utilizarea mai eficientă a capacităților existente în sistemul medical și la creșterea accesului pacienților la servicii de sănătate finanțate din fonduri publice.

„Aceste măsuri reprezintă elemente concrete de reformă instituțională, eficientizare administrativă, transparentizare decizională și modernizare a CNAS. Dincolo de modificările organizatorice, ele urmăresc să consolideze capacitatea instituției de a lua decizii mai bine fundamentate, de a utiliza mai eficient resursele publice și de a asigura pacienților un acces mai rapid și mai echitabil la servicii medicale de calitate”, a concluzionat Horațiu Moldovan.