Parlamentul European dă undă verde ajutoarelor pentru fermierii UE afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte

Parlamentul European a aprobat marți, 7 iulie, măsuri de sprijin pentru fermierii din UE, menite să reducă efectele scumpirii îngrășămintelor. Decizia accelerează modificările Politicii Agricole Comune, facilitând acordarea rapidă a ajutoarelor financiare.

Parlamentul European aprobă ajutoare de urgență pentru fermierii din UE, în contextul scumpirii îngrășămintelor

Marți, 7 iulie, Parlamentul European a adoptat măsuri menite să atenueze impactul creșterii prețurilor îngrășămintelor asupra fermierilor din UE. Eurodeputații au decis să accelereze modificările aduse politicii agricole comune (PAC) a UE, în forma în care au fost propuse de Comisia Europeană, pentru a se asigura că fermierii primesc ajutor la timp pentru a cumpăra îngrășăminte pentru următorul sezon agricol.

Pentru a preveni scăderea producției sau a calității alimentelor și creșterea prețurilor pentru consumatori, fermierii vor putea primi sprijin sub formă de lichidități în valoare de până la 80% din costurile suplimentare pentru îngrășăminte. Țările UE vor avea, de asemenea, posibilitatea de a majora avansurile aferente plăților directe de la 70% la 75% și de a le plăti fermierilor afectați imediat după depunerea cererii (și nu doar după 16 octombrie precum prevăd normele actuale). Statele membre vor avea, de asemenea, mai multă flexibilitate pentru a-și ajusta bugetele de plăți directe pentru anul viitor.

Măsurile propuse de Comisie au fost adoptate cu 576 de voturi pentru, 62 împotrivă și 15 abțineri.

Textul trebuie acum să fie adoptat în mod oficial de Consiliu și publicat în Jurnalul Oficial înainte de a putea intra în vigoare în ziua următoare.

Context

Prețurile îngrășămintelor au un impact direct asupra producției alimentare, deoarece îngrășămintele reprezintă până la 16% din costurile de producție pentru fermieri.

UE se bazează pe importuri pentru 30% din îngrășămintele pe bază de azot și 70% din îngrășămintele fosfatice utilizate pentru producția agricolă. În același timp, producția de îngrășăminte din UE se bazează pe gaze naturale. Atât prețurile îngrășămintelor, cât și cele ale energiei au crescut din cauza evenimentelor geopolitice recente, cum ar fi războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și, mai recent, situația din Orientul Mijlociu și, în special, închiderea Strâmtorii Ormuz.

Creșterea costurilor îngrășămintelor afectează competitivitatea fermierilor din UE

Costurile îngrășămintelor reprezintă 7-8 % din costurile totale de producție ale întregului sector agricol al UE, dar mult mai mult pentru anumite sectoare. Fermierii au nevoie de acces fiabil la îngrășăminte la prețuri accesibile.

Atunci când prețurile îngrășămintelor cresc, fermierii din UE nu pot, de obicei, să perceapă prețuri mai mari pentru a acoperi costurile suplimentare, astfel încât profiturile lor scad. Pentru a face față acestei situații, mulți fermieri utilizează mai puține îngrășăminte decât este necesar, ceea ce duce la randamente mai scăzute ale culturilor.

În timp, costurile mai ridicate ale factorilor de producție au un impact asupra competitivității în comparație cu producătorii cu costuri mai mici din alte țări din afara UE.

Începând din 2021, piața îngrășămintelor din UE s-a confruntat cu o volatilitate persistentă.

După invadarea Ucrainei de către Rusia și criza energetică care a urmat, prețurile s-au relaxat, dar nu au revenit la nivelurile anterioare pandemiei de COVID-19. Acestea au crescut din nou în 2025, agravate în februarie 2026 de criza din Orientul Mijlociu.

În aprilie 2026, prețurile globale ale îngrășămintelor pe bază de azot au fost cu 71 % mai mari decât media din 2024.

Accesibilitatea prețurilor îngrășămintelor (raportul dintre prețurile îngrășămintelor și prețurile cerealelor) este la cel mai scăzut nivel din 2022. Acest lucru este parțial determinat de prețurile mai mici ale cerealelor în comparație cu 2022.

Provocările lanțului de aprovizionare

UE rămâne dependentă de importurile de îngrășăminte minerale și de materii prime esențiale, cum ar fi ureea și amoniacul.

Acest lucru sporește expunerea sectorului la perturbările pieței mondiale și la volatilitatea prețurilor.

Producția de îngrășăminte din UE se bazează în mare măsură pe gazele naturale, care reprezintă atât o materie primă esențială, cât și o sursă importantă de energie pentru producția de îngrășăminte pe bază de azot.

Disponibilitatea gazelor naturale determină aproximativ 70% din costuri.

Închiderea Strâmtorii Ormuz în 2026 a dus la perturbări ale lanțurilor de aprovizionare cu îngrășăminte. Această situație a condus la creșteri ale prețurilor îngrășămintelor și ale energiei și a afectat disponibilitatea materiilor prime esențiale pentru producția de îngrășăminte din UE.

Orientul Mijlociu reprezintă aproximativ 35% din exporturile globale de îngrășăminte azotate. În pofida dependenței directe limitate a UE de regiune (aproximativ 3 % din importurile de amoniac și între 1-2 % din importurile de îngrășăminte pe bază de azot), îngrășămintele sunt produse de bază la nivel mondial, astfel încât perturbările determină creșterea prețurilor. Perturbările din regiune riscă să înăsprească oferta globală și să sporească concurența pentru surse alternative.