Paradoxul Spartan vs. Falcon sau când ipocrizia ne costă dublu. Dan Andronic: Aici nu mai e dovadă de modestie

Călătoria președintelui Nicușor Dan la summit-ul de la Paris, unde s-au întâlnit liderii „Coaliției de Voință” în sprijinul Ucrainei, a stârnit controverse după ce aeronava militară Spartan folosită nu a putut reveni imediat în țară din cauza condițiilor meteo. Jurnalistul Dan Andronic a atras atenția asupra ineficienței acestei alegeri și costurilor reale implicate.

Scandalul Spartan vs. Falcon, sub lupa lui Dan Andronic. Cât ne costă ipocrizia în aer?

Marți, 6 ianuarie, președintele Nicușor Dan a zburat la summit-ul de la Paris cu o aeronavă militară C-27J Spartan, iar revenirea imediată în țară a fost imposibilă din cauza condițiilor meteo, stârnind un val de critici și dezbateri în spațiul public.

Jurnalistul Dan Andronic a comentat situația, evidențiind paradoxul aparent dintre economie și eficiență, subliniind că alegerea aeronavei militare nu este întotdeauna justificată din punct de vedere financiar.

Andronic a explicat că, deși oficial se susține că folosirea Spartanului este mai ieftină, cifrele arată contrariul. Un avion militar de transport C-27J Spartan costă între 8.000 și 9.000 de dolari pe oră de zbor, în timp ce un jet tip Falcon, dacă ar fi în proprietatea statului, ar avea costuri directe de doar 4.000–4.500 de dolari pe oră.

Diferența majoră, a subliniat jurnalistul, este viteza: Spartanul zboară cu aproximativ 500 km/h, iar Falconul poate atinge 900 km/h.

Astfel, o călătorie București–Bruxelles durează aproape dublu cu aeronava militară, rezultând nu doar timp pierdut, ci și costuri mai mari decât în mod normal.

Ne pierdem din imagine în ochii partenerilor externi

Andronic a criticat folosirea flotei militare pentru protocol, considerând că aceasta nu reprezintă modestie, ci o ineficiență mascată și o problemă de imagine pentru stat.

El a atras atenția asupra faptului că România, cu un PIB de 300 de miliarde de euro, nu își permite să investească într-un avion oficial de 50 de milioane.

Beneficiile ar fi clare: s-ar economisi considerabil pe termen lung și s-ar îmbunătăți imaginea instituțională a țării în fața partenerilor externi.

România ar putea cumpăra un Falcon drept aeronavă pentru uzul prezidențial

Falcon reprezintă o serie de avioane de afaceri și avioane multifuncționale de înaltă performanță fabricate de Dassault Aviation, cunoscute pentru tehnologia lor avansată, moștenirea avioanelor de vânătoare (Mirage, Rafale) și capacitățile de zbor pe distanțe lungi.

Modelele actuale de Falcon includ 10X, 8X, 6X, 900LX și 2000LXS, care oferă cabine luxoase și performanțe versatile pentru misiuni de afaceri și guvernamentale, inclusiv transport de marfă și evacuare medicală.

Postarea integrală a lui Dan Andronic

„Când ipocrizia ne costă dublu!

Paradoxul Spartan vs. Falcon

Tot auzim discuții despre avioanele folosite de demnitarii români.

De ce zburăm cu avioane militare de transport (C-27J Spartan) și nu avem o aeronavă oficială dedicată, tip Falcon?

Răspunsul scurt pare a fi „economie”. Realitatea cifrelor, însă, spune altceva.

Haideți să ne uităm la matematică:

Spartanul costă aproximativ 8.000-9.000 $/ora de zbor

Un Jet tip Falcon are costuri operaționale directe de aprox. 4.000-4.500 $/oră (dacă e în proprietate).

Dar marea diferență nu e doar prețul orar, ci VITEZA.

Un Spartan zboară cu ~500 km/h. Un Falcon cu ~900 km/h.

Pentru un drum București-Bruxelles, Spartanul face aproape dublu ca timp.

Rezultatul? Plătim o oră scumpă de două ori!

În loc să ajungem în 2 ore și jumătate cu costuri optime, facem 5 ore cu un „camion zburător”, zgomotos și scump.

Folosirea flotei militare pentru protocol nu este o dovadă de modestie, ci o ineficiență mascată.

Poate e momentul să depășim teama de „imagine” și să luăm decizii bazate pe calcul economic real.

Nemaivorbind de modul în care ne prezentăm ca stat. Avem un PIB de 300 miliarde de euro, dar nu ne “permitem” un avion de 50 de milioane…”, a scris Dan Andronic pe Facebook.

Vezi aici și alte comentarii venite astăzi pe acest subiect, din mediul politic sau din partea analiștilor.