EXCLUSIV Gelu Voican Voiculescu respinge teoria loviturii de stat: A fost revoluție, o schimbare radicală de sistem politic. Incontestabil!

Ultimul podcast publicat pe canalul de YouTube „Hai România!” aduce în prim-plan o discuție amplă despre evenimentele din decembrie 1989. Moderatorul emisiunii, jurnalistul și analistul politic Dan Andronic, îl are ca invitat pe Gelu Voican Voiculescu, participant direct la momentele-cheie ale schimbării de regim. Dialogul pune în discuție natura evenimentelor, rolul actorilor implicați și consecințele politice care au influențat direct evoluția României postcomuniste.

Gelu Voican Voiculescu și dezbaterea privind natura evenimentelor din decembrie 1989

În cadrul podcastului „Hai România!”, Gelu Voican Voiculescu revine asupra unei teme centrale a istoriei recente, explicând de ce consideră că evenimentele din decembrie 1989 nu pot fi încadrate într-o lovitură de stat. Discuția pornește de la întrebările formulate de Dan Andronic, care evocă trecerea timpului și perspectiva acumulată după mai bine de trei decenii, dar și percepția publică asupra existenței unui posibil complot politic sau militar.

Moderatorul subliniază faptul că mai multe figuri cunoscute ale perioadei, precum Ion Iliescu sau Virgil Măgureanu, au fost atent supravegheate de Securitate, ceea ce ar indica existența unor discuții informale considerate relevante de structurile statului. În acest context, Dan Andronic întreabă direct dacă schimbarea de regim poate fi interpretată drept o lovitură de stat militară.

Răspunsul lui Gelu Voican Voiculescu este categoric. Acesta afirmă că o asemenea interpretare pornește de la o folosire greșită a termenilor și explică diferența esențială dintre o lovitură de stat și ceea ce s-a întâmplat în România.

„Nu! În primul rând e o chestiune de proprietatea termenilor. Lovitura de stat presupune ca o înlăturare a puterii existente de către membrii din puterea respectivă”, a spus Voiculescu, insistând asupra faptului că noua structură de conducere nu a inclus persoane din cercul apropiat al lui Nicolae Ceaușescu.

El adaugă că prezența unor generali printre semnatarii comunicatului către țară nu poate fi interpretată drept o dovadă a continuității puterii, precizând:

„Ori  în noua echipă care a semnat comunicatul către țară, nu figurează oameni din echipa lui Ceaușescu. O să-mi spuneți că sunt trei generali care au semnat. Habar n-aveau că au semnat.

Noi am pus acolo ca să marcăm încă o dată că armata e cu noi, iar ei au fost fericiți văzându se semnatari că atunci erau clar protejați de posibilele imputări pentru  victimele de până în 22 când armata a făcut represiune spre spirit de securitate care a ascultat consemnul lui Iulian Vlad”.

Componența noii echipe are a semnat comunicatul din decembrie 1989 și ruptura de vechiul sistem

Gelu Voican Voiculescu detaliază componența grupului care a semnat comunicatul din decembrie 1989, susținând că este vorba despre persoane marginalizate sau îndepărtate anterior din structurile de putere. În argumentația sa, el enumeră nume precum Alexandru Bârlădeanu, Ion Iliescu sau Silviu Brucan, subliniind că toți fuseseră, la rândul lor, în dizgrație politică.

„E limpede că n-a fost nimenea din echipa lui Ceaușescu care a intrat în noua echipă și vă enumăr așa din memorie: Alexandru Bârlădeanu, disgrațiat în ‘9, Ion Iliescu, trecut dizgrațit în 72 și pe urmă în diferite trepte a ajuns până la editura tehnică. Silviu Brucan, demisionar din 65 de la Radio Televiziune și după care n-a mai avut niciun fel de rol ”, afirmă Voiculescu, explicând că tocmai acest element diferențiază fundamental situația României de scenariul clasic al unei lovituri de stat.

Intervenția lui Dan Andronic completează contextul, amintind că Silviu Brucan provenea din cercul politic al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și nu avea legături directe cu Ceaușescu.

Invitatul dezvoltă această idee, evocând episoade care ilustrează relația tensionată dintre Brucan și Ceaușescu.

„Și dacă vreți, de asta a și demisionat, pentru că fiind un apropiat al lui Dej, de cât erau la un pahar de vin și apărea Ceaușescu, Brucan își bătea joc de el”, a relatat Gelu Voican Voiculescu, subliniind că retragerea din funcții a fost o decizie calculată.

Tot în această logică sunt menționați Corneliu Mănescu și Dan Marțian, descriși ca fiind îndepărtați de la vârful decizional cu ani înainte de 1989. Voiculescu insistă că asocierea lor cu noua conducere nu poate fi interpretată ca o continuitate a vechiului regim.

Revoluție sau lovitură de stat: poziția fermă a invitatului

Discuția ajunge inevitabil la întrebarea esențială privind definirea evenimentelor din decembrie 1989. Gelu Voican Voiculescu respinge ideea unei confuzii între lovitură de stat și revoluție, considerând că o astfel de asociere reprezintă „o eroare gravă de raționament”.

Întrebat direct de Dan Andronic dacă, în aceste condiții, schimbarea de regim poate fi numită revoluție, Voiculescu răspunde fără echivoc:

„Da, pentru că a fost o schimbare radicală de sistem politic. Incontestabil ! Că aceasta s-a făcut cu preluarea puterii a unor oameni veniți din stradă sau că s-a făcut printr-o lovitură de stat, cum ziceți, nu contează. Lovitura de stat și ceea ce s-a întâmplat în decembrie când o echipă eram 27 de necunoscuți care am semnat comunicatul către țară eram cinci dizidenți, mă rog, de frunte și Doina Cornea, toți care au fost”.

El argumentează că esența unei revoluții nu constă neapărat în modul tehnic de preluare a puterii, ci în transformarea profundă a sistemului.

Voiculescu reamintește că grupul care a semnat comunicatul era format din „27 de necunoscuți”, dintre care doar câțiva aveau un trecut de dizidenți cunoscuți, precum Doina Cornea.

„Ei au fost introduși de noi la sugestia lui Mazilu. Tot așa. Nu i-a consultat nimeni. Ei puteau să obiecteze că cum i am pus să semneze. Și atuncea cum putem să punem la îndoială ideea de revoluție din moment ce s-a schimbat radical din ziua aia și prin ce? Comunicatul ce spunea? Renunțarea la partidul unic, articolul numărul,…” .

În finalul intervenției sale, Gelu Voican Voiculescu subliniază importanța conținutului comunicatului către țară, care prevedea renunțarea la partidul unic, separarea puterilor în stat și economia de piață.

„Toate punctele, toate cele 10 puncte sunt incompatibile cu sistemul comunist totalitar, pentru că orice comunism sfârșește prin a fi totalitar.

Toate, luați-le pe toate. Sunt de separarea puterilor în stat, economia de piață și tot ce fiecare. Și  faptul că  acest comunicat era incompatibil cu sistemul comunist, e limpede că s-a trecut la alt sistem din ziua aia.

Și vă rog să aveți în vedere și faptul că aceste puncte care s-au înscris în comunicatul către țară erau inacceptabile pentru reprezentanții fostei puteri”, explică invitatul, accentuând că acceptarea acestor principii a însemnat, din acel moment, trecerea oficială la un alt sistem politic.