Presa străină a știut că Ion Iliescu îl va înlocui pe Nicolae Ceaușescu

În episodul 2 din „Istoria Secretă a Revoluției din 1989” de pe canalul de YouTube „HAI România!”, Dan Andronic a dezvăluit faptul că  în „TIME” și „Der Spigle” au apărut articole care-l califică pe Iliescu ca fiind cel care urma să-i ia locul lui Ceaușescu. S-a întâmplat acest lucru pentru că venise la putere în URSS, ca secretar general al PCUS, Mihail Gorbaciov, fostul coleg de facultate al lui Iliescu, susține Andronic.

Revista „TIME” scria: „Românul Nicolae Ceaușescu, în vârstă de 68 de ani, pare să aibă o sănătate precară, iar Gorbaciov ar putea avea deja un protejat în așteptare. Ar putea fi Ion Iliescu, care ar fi studiat cu liderul sovietic la Moscova.”

Revista „Der Spigle” scria: „Moscova poate imagina și o soluție diferită și are deja un favorit ca și candidat succesor pentru acest caz. Ion Iliescu, fiul unui ilegalist comunist român, care până în 1971 a fost ministru al Tineretului și predecesorul fiului lui Ceaușescu, Nicu Ceaușescu. Acest român despre care prietenul lui cred că are expertiza tehnică și este marcat de acțiune pragmatică, a studiat la Institutul de Energie din Moscova la mijlocul anilor ’50 și ca secretar al studenților români a lucrat îndeaproape cu un rus de aceeași vârstă, care îl considera un om inteligent și îi lăuda talentul organizatoric. Acest student rus a făcut carieră de atunci și a ajuns astăzi la cea mai înaltă funcție din Uniunea Sovietică.” Era vorba, bineînțeles, de Gorbaciov.

Ce a făcut Iliescu în acele zile din decembrie 1989? Potrivit lui Andronic, toate evenimentele l-au surprins într-o poziție de așteptare. Se ducea la serviciu în mod normal. În ziua în care a avut loc mitingul din Piața Palatului, care s-a soldat cu fuga lui Ceaușescu, Iliescu a dat cinci telefoane de la Casa Scânteii. Primul telefon a fost la Suzana Gâdea, era ministrul Culturii, în jurul orei 13:00, apoi a sunat la televiziune unde a vorbit cu directorul Stanciu, apoi a telefonat la CC, unde a vorbit la cabinetul 1 cu un revoluționar pe nume Luca. A sunat acasă, iar în jurul orei 13:40 a telefonat la Ministerul Apărării și a vorbit cu Victor Atanasie Stănculescu, conducătorul de facto al armatei pe firul scurt.

Imediat după acest moment, Iliescu se prezintă la televiziune unde ne anunță că Ceaușescu a fugit. Cum a fost prezentat Iliescu? Potrivit lui Andronic, Teodor Brateș, un cunoscut agent sovietic care coordona transmisiunile în direct ale TVR, a spus: „Stimați telespectatori, avem marea bucurie de a găzdui aici în studio pe Ion Iliescu. Domnul Iliescu este fiul unui revoluționar, al unui patriot, el însuși patriot.”

„Adică Ion Iliescu era fiul lui Alexandru Iliescu, ilegalist comunist, ceea ce-l făcea și pe Ion Iliescu patriot, dar din ce perspectivă, patriot? Bănuiesc că din perspectiva credinței comuniste. Dinamica desfășurării evenimentelor din ultimele zile a fost fără egal. De unde știa Ion Iliescu că Vasile Milea se sinucisese sau fusese ucis? Nu știm”, a mărturisit Andronic.

Generalul Victor Atanasie Stănculescu a fost un personaj cheie al Revoluției din decembrie 1989

Generalul Victor Atanasie Stănculescu este un personaj cheie al Revoluției din decembrie 1989, susține Andronic.

Potrivit informațiilor sale, Stănculescu s-a născut la 10 mai 1928 în orașul Tecuci, într-o familie cu un venit modest, fiind încadrat într-o clasă socială care se afla la baza societății. Din acest motiv a putut să urmeze cursurile Liceului Militar, iar din 1947 să devină elev al școlii militare de ofițeri de artilerie din Sibiu. De altfel, a făcut parte din prima promoție de ofițeri ai noului regim politic comunist. În 30 decembrie 1949 a primit gradul de locotenent. După opt luni, era admis ca student al Academiei Militare, Facultatea de Artilerie, unde timp de doi ani a urmat cursurile.

„În mod normal, într-o academie militară se intră când se ajunge la gradul de maior, însă Victor Atanasie Stănculescu a reușit să ardă toate aceste etape pentru că o să vedem pe parcursul acestui film că în ceea ce-l privește pe Victor Atanasie Stănculescu, cariera sa a fost una de excepție atât în timpul comunismului, cât și în anii care au urmat căderii lui Nicolae Ceaușescu.

O posibilă explicație este că Victor Atanasie Stănculescu s-a aflat întotdeauna de partea corectă a baricadei. A fost un om devotat comunismului, după care a fost un om devotat Revoluției.

Ca să înțelegem mai bine atenția care i-a fost acordată lui Victor Atanasie Stănculescu, haideți să vedem gradele și anii în care a fost avansat: locotenent în 1949, locotenent major în 52, căpitan în 52, la doar 15 zile după ce primise gradul de locotenent major. Maior în 53 la doar un an de la gradul de căpitan. Locotenent colonel în 1957, colonel în 1960, general maior în 1968, general locotenent și general colonel făcut în 28 decembrie 1989 prin decret al Consiliului Frontului Salvării Naționale. Trecut în rezervă cu grad de general de armată la 13 mai 1991. În 2007, s-a întors de unde a plecat, fiind degradat la gradul de soldat. De altfel, toate aceste grade au fost însoțite și de funcții importante. A devenit locțiitor al șefului marelui stat major și adjunct al ministrului Apărării Naționale în perioada 1981-1986. Între 1986 și 1989 a fost prim adjunct al ministrului Apărării Naționale, Vasile Milea. Era deja în nomenclatura CC al PCR încă din anul 1981”, a declarat Andronic.

Conform lui, explicația avansărilor la excepțional rezidă și din protecția pe care i-a acordat o Elena Ceaușescu și a unei colaborări pe care a avut-o cu securitate. De altfel, documentele publicate ulterior evenimentelor din 1989 scot în evidență atragerea lui Stănculescu la o colaborare cu organele de securitate la scurt timp după ce a devenit ofițer. Atragerea sa în colaborare a fost efectuată de ofițerul Constantin Nuță, care mai târziu va ajunge general, șef al Direcției de Contrainformații Militare din Securitate, adjunct al Ministrului de Interne și șef al Inspectoratului General al Miliții. Ar mai fi de adăugat că Generalul Constantin Nuță, deci cel care-l a recrutat pe Stănculescu, în 22 decembrie 1989 a fost una din cele două persoane care s-a prăbușit cu elicopterul doborât de o rachetă a armatei. În acele zile ministrul Armatei era generalul Stănculescu.

„Din 1980, Stănculescu era văzut aproape zilnic în clădirea CC al PCR, cel mai adesea la cabinetul numărul doi, în care lucra Elena Ceaușescu. Era primit fără stabilirea unor programări. Uneori intra chiar și la cabinetul unu, cel în care lucra Nicolae Ceaușescu. Mai vreți un exemplu? În condițiile în care încă din 1988 toate concediile în exteriorul României fuseseră suspendate, în 1989, în vara anului 1989 existat o singură excepție: Victor Atanasie Stănculescu. Unde a plecat Victor Atanasie Stănculescu? La lacul Balaton în Ungaria cu consimțământul generalului Vasile Milea, ministrul Apărării”, a punctat Andronic.

Pe lângă relația specială pe care o avea cu Elena Ceaușescu, spune Andronic, Stănculescu era extrem de apropiat și de generalul Ilie Ceaușescu, fratele lui Nicolae Ceaușescu, care activa în Ministerul Apărării Naționale. De altfel, încrederea familiei Ceaușescu s-a văzut și în faptul că Stănculescu a fost numit comandant militar unic al Timișoarei. Văzând ce se întâmplă acolo și având în mod cert informații despre ceea ce avea să urmeze. În noaptea de 21 spre 22 decembrie s-a dus la spitalul militar din București, unde l-a rugat pe comandantul spitalului, un bun prieten, să-i pună piciorul în ghips.

Nicolae Ceaușescu a insistat să vină la sediul Comitetului Central și acolo Stănculescu a fost numit ministrul Apărării Naționale în locul lui Vasile Milea, despre care s-a spus că s a sinucis în jurul orei 9:30, pe 22 decembrie.

Stănculescu este cel care comandă elicopterele care să vină să evacueze familia prezidențială de pe acoperișul Comitetului Central în 22 decembrie 1989. De altfel, el îl însoțește până la scara elicopterului. Acolo, se spune că Elena Ceaușescu i-ar fi spus: „Victoraș, să ai grijă de copii.”

Imediat, Stănculescu a trecut de partea Revoluției și a transmis telefonic, la ora 13:30, ordinul numărul 38, care prevedea următoarele: „Unitățile militare de pe întreg teritoriul țării se retrag în cazărmi, în ordine și calm, fără a se lăsa provocate, dezarmate sau dispersate. Unitățile militare care sunt angajate în fața sediilor comitetelor județene de partid vor calma spiritele fără să tragă, după care se retrag în cazărmi. În unități se va organiza apărarea cazărmilor și a tuturor obiectivelor militare”, a dezvăluit Andronic.