ONU adoptă primele reguli globale pentru munca pe platforme. Milioane de șoferi și curieri sunt direct vizați

Organizația Internațională a Muncii, agenție specializată a ONU, a adoptat vineri primul set de standarde internaționale obligatorii privind munca desfășurată prin platforme digitale. Decizia vizează milioane de șoferi, curieri și alți lucrători care activează prin aplicații de transport și livrare. Noile reguli urmăresc să limiteze folosirea statutului de contractor independent pentru evitarea obligațiilor legate de salarii și protecție socială. Standardele trebuie însă ratificate de guverne înainte de a produce efecte juridice la nivel național.

ONU stabilește primele standarde internaționale pentru lucrătorii din economia platformelor

Noile standarde adoptate în cadrul Organizației Internaționale a Muncii (OIM), instituție aflată sub umbrela ONU, reprezintă primul cadru internațional obligatoriu destinat persoanelor care lucrează prin aplicații digitale, inclusiv în transportul de persoane și livrarea de alimente.

Elementul central al convenției este combaterea practicii prin care platformele digitale clasifică lucrătorii drept contractori independenți pentru a evita plata salariului minim și acordarea unor beneficii precum asigurarea medicală, concediul medical plătit sau contribuțiile la sistemele de securitate socială.

Documentul a fost aprobat cu 406 voturi pentru și opt împotrivă. Printre statele care au susținut convenția se numără China, Japonia, Germania, Franța și Africa de Sud. Statele Unite și Noua Zeelandă s-au opus, în timp ce alte 36 de state, inclusiv Marea Britanie și India, s-au abținut.

Membrii OIM includ reprezentanți ai guvernelor, angajatorilor și lucrătorilor, iar convenția adoptată stabilește un nou reper internațional într-un sector care s-a extins rapid în ultimii ani.

Statele Unite au votat împotrivă și avertizează asupra impactului asupra inovației

Poziția Statelor Unite a fost exprimată în timpul dezbaterilor de reprezentantul american Lorenzo Riboni, care a argumentat că un cadru obligatoriu și detaliat nu este potrivit pentru domenii aflate într-o transformare accelerată.

În intervenția sa, oficialul american a susținut că reglementările excesiv de rigide pot avea efecte negative asupra dezvoltării economiei digitale.

„Acest lucru este valabil în special pentru economia platformelor, care traversează mai multe sectoare, unde reguli excesiv de rigide împiedică inovarea și afectează lucrătorii pe care intenționează să îi ajute”, a declarat Lorenzo Riboni.

Convenția adoptată de OIM nu intră automat în vigoare la nivel național. Fiecare stat trebuie să o ratifice și să o transpună în legislația internă. Statele Unite au refuzat în numeroase situații să ratifice convenții ale OIM, în timp ce țările europene au manifestat, în general, o deschidere mai mare față de standardele organizației.

ONU răspunde acuzațiilor privind exploatarea lucrătorilor din aplicații

Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, între 154 și 435 de milioane de persoane lucrează la nivel global prin intermediul aplicațiilor digitale.

Organizațiile pentru drepturile omului și sindicatele susțin de ani de zile că încadrarea lucrătorilor ca persoane independente permite companiilor să evite obligațiile privind salariul minim și protecția socială.

Un raport publicat în 2025 de Human Rights Watch a arătat că lucrătorii din platformele digitale din Statele Unite, incluși în cercetare, obțineau un venit median de 5,12 dolari pe oră după deducerea cheltuielilor, nivel cu aproximativ 30% sub salariul minim federal.

Amanda Brown, vicepreședinte al Grupului Lucrătorilor din cadrul OIM, a descris adoptarea convenției drept un moment istoric pentru milioane de persoane care activează în economia digitală.

„Pentru prima dată în istoria dreptului internațional, femeile și bărbații care pun în mișcare orașele noastre, care fac curățenie și oferă îngrijire în locuințele noastre (…) vor fi numiți, recunoscuți și protejați printr-un standard internațional obligatoriu”, a declarat Amanda Brown.

La rândul său, Lena Simet, consilier principal pentru justiție economică în cadrul Human Rights Watch, a apreciat că noua convenție reprezintă un progres major, dar a avertizat că procesul este departe de a fi încheiat.

„Este un prag minim, nu limita maximă, iar guvernele trebuie acum să o ratifice, să asigure clasificarea corectă a lucrătorilor și să elimine lacunele care afectează persoanele încadrate în mod eronat ca lucrători independenți”, a declarat Lena Simet.

Platformele vor fi obligate să explice cum folosesc algoritmii pentru gestionarea muncii

Un alt element important al convenției ONU este introducerea primelor reguli internaționale referitoare la managementul algoritmic al forței de muncă.

Conform documentului, platformele digitale vor trebui să informeze lucrătorii cu privire la modul în care sistemele automatizate influențează accesul la muncă, stabilirea remunerației și alte decizii care le afectează activitatea profesională.

Regulile prevăd obligația de transparență privind utilizarea algoritmilor și a sistemelor automate de evaluare, o temă care a generat numeroase controverse în ultimii ani în sectorul economiei digitale.

Deși OIM nu dispune de puteri directe de sancționare, statele membre pot depune plângeri care pot conduce la investigații și la exercitarea unor presiuni internaționale asupra guvernelor.

În situația în care o țară ratifică convenția și o introduce în legislația națională, persoanele afectate ar putea avea posibilitatea să acționeze în instanță companiile care operează în economia platformelor pentru nerespectarea drepturilor prevăzute de noile standarde internaționale.