Omul lui Bolojan rupe tăcerea despre contractul cu Rheinmetall. De ce n-a fost acceptată oferta Damen Galaţi

Mihai Jurca a explicat că alocarea unei sume importante din contractul de împrumut SAFE către compania germană Rheinmetall a fost justificată prin faptul că aceasta este singura firmă europeană capabilă să furnizeze o gamă atât de extinsă de echipamente militare. Oficialul a precizat că această capacitate a permis negocierea unui discount semnificativ, valoarea contractului fiind redusă de la 6,4 miliarde de euro la 5,6 miliarde de euro.

Mihai Jurca a răspuns întrebărilor legate de faptul că cea mai mare parte a contractului SAFE ar urma să revină Germaniei, respectiv unui concern german, explicând contextul acestei alocări.

„Sunt foarte puţine companii la nivel global care pot să furnizeze o paletă foarte largă de produse. Compania germană de care aţi vorbit produce nave, are în administrare şi în proprietate şantiere navale, produce tancuri şi maşini de luptă a infanteriei, produce sisteme antidronă antiaeriene şi produce muniţia pentru aceste sisteme. Nu există o altă companie în Europa care să poată să producă aceste produse.

Gândiţi-vă că Şantierul Mangalia este un şantier strategic pentru noi şi este foarte important ca acesta să fie deschis şi funcţional în cel mai scurt timp.  Răspunsul este următorul: nu există o altă companie care să poată să producă toate aceste capabilităţi. Şi este ca în orice altă tranzacţie, în momentul în care ai mai multe produse într-un singur coş, evident, discountul pe care-l primeşti este mult mai mare”, a declarat Mihai Jurca, joi, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Mihai Jurca: Contractul SAFE cu Rheinmetall a fost redus cu 800 milioane de euro printr-un discount negociat

Mihai Jurca a precizat că în cadrul contractului SAFE a fost negociat un discount semnificativ, valoarea inițială fiind redusă de la 6,4 miliarde de euro la 5,6 miliarde de euro, cât reprezintă în prezent contractul.

Oficialul a menționat că partenerul principal în acest acord este concernul german Rheinmetall, subliniind totodată tipurile de echipamente pe care compania le poate furniza în baza angajamentelor asumate prin programul SAFE.

„Ceea ce se produce de o singură companie sunt navele, maşina de luptă a infanteriei, sistemele antiaeriene (…) care nu sunt produse de nicio altă companie din lume, decât de această companie, sunt elemente cu proprietate intelectuală proprie, şi muniţia de calibrul mediu, de 35 de milimetri. Acestea sunt programele care sunt produse de o singură companie”, a declarat Jurca.

Mihai Jurca a subliniat că alte componente ale programului SAFE vor fi derulate de mai mulți furnizori, inclusiv companii din România.

„Avem consorţii de companii care vor produce drone, avem consorţii de companii din România care vor produce echipamente de protecţie balistică, avem consorţii din România care vor produce soft. (…) Avem o capacitate foarte bună când vine vorba de producţia de softuri sau de producţia de inginerie din domeniul software”, a declarat Jurca.

Ilie Bolojan a anunțat, la finalul ședinței de Guvern de joi, că programul SAFE a fost finalizat, iar până la sfârșitul lunii România urmează să semneze contractul de împrumut cu Uniunea Europeană, în valoare de 16,5 miliarde de euro.

Premierul interimar a precizat că proiectele de investiții vor începe să fie implementate din a doua jumătate a anului, astfel încât programul să fie încheiat până în 2030, fiind considerat un demers important pentru consolidarea apărării României.

De ce n-a fost acceptată oferta Damen Galaţi

Radu Miruță a explicat, joi, la Antena 3 CNN, motivele pentru care Guvernul va aloca 920 de milioane de euro din programul SAFE pentru achiziția a patru nave militare, în condițiile în care exista și o ofertă semnificativ mai mică, venită de la Damen Galați.

„Răspunsul este şi mai simplu decât vă imaginaţi. Ce aţi prezentat este alt produs decât ce am contractat noi prin SAFE. Nu e acelaşi lucru”, a afirmat Miruţă.

Radu Miruță a respins comparația dintre oferta companiei Damen Galați și achiziția realizată prin programul SAFE, explicând că cele două nu vizează același tip de produs și nu pot fi comparate direct.

Ministrul a precizat că diferențele invocate în spațiul public nu reflectă realitatea, întrucât oferta prezentată de Damen ar fi vizat un alt tip de navă, diferit de cerințele Ministerului Apărării din cadrul actualului program. Acesta a subliniat că echipamentele solicitate prin SAFE includ sisteme avansate precum sistem de conducere a focului, aparatură de detecție CBRN, sonar de chilă, sisteme de comandă și control și sisteme de rachete antiaeriene.

Radu Miruță a mai afirmat că oferta la care se face referire ar fi fost asociată unui alt program de înzestrare, respectiv achiziția anterioară de corvete, ceea ce face imposibilă o comparație între cele două situații.

În ceea ce privește programul SAFE, ministrul a subliniat că acesta implică un nivel ridicat de producție în România, precizând că nu există în ultimii 20 de ani un program de înzestrare care să impună un grad mai mare de implicare a industriei locale. El a respins și afirmațiile privind o pondere de doar 10% pentru firmele românești, susținând că procentul real este de aproximativ 60%, dacă sunt incluse toate companiile înregistrate și care produc pe teritoriul României.

Radu Miruță: Navele din programul SAFE vor fi produse la Șantierul Naval Mangalia de Rheinmetall

Radu Miruță a declarat că navele incluse în programul SAFE vor fi produse la Șantierul Naval Mangalia, de către compania Rheinmetall.

Ministrul a subliniat că producția va fi realizată în România, în unități industriale locale, condiție esențială pentru derularea contractului. El a precizat că acest proiect ar putea contribui la revitalizarea unor capacități industriale aflate în dificultate, menționând că mai multe fabrici din domeniul apărării ar putea fi salvate prin implicarea în program.

Radu Miruță a făcut referire și la situația industriei naționale de apărare, criticând modul în care aceasta a fost gestionată în ultimii ani și afirmând că unele unități de producție au ajuns în declin semnificativ.

Radu Miruță: Programul SAFE va salva fabrici de armament din România, inclusiv UM București, Cugir și Sadu

Radu Miruță a declarat joi seară că în unele fabrici de armament din România, în ultimii ani, au ajuns să crească „copaci”, din cauza lipsei investițiilor și a utilizării reduse a capacităților de producție.

Ministrul a precizat că prin Programul SAFE urmează să fie revitalizate mai multe unități din industria de apărare, printre care Uzina Mecanică București, fabrica de la Cugir și uzina de la Sadu.

„În fabricile de armament din România au crescut copaci, de bine ce au fost folosiţi banii din înzestrare pentru Armata română. Astăzi, prin acest Program SAFE nu vor putea fi salvate toate fabricile. Dar Uzina Mecanică Bucureşti este a statului şi are contract nou. Fabrica de arme Cugir era pe moarte, are contract nou. Uzina Mecanică de la Sadu era pe moarte, şi o ştiu foarte bine, are contract nou. Şantierul Naval de la Mangalia a fost dus în zid de politicul din România.”, a afirmat, joi seară, la Antena 3, ministrul interimar Radu Miruţă.

Radu Miruță a precizat că aproximativ 60% din fondurile derulate prin programele SAFE destinate înzestrării Armatei vor fi utilizate pentru produse realizate în România, urmând ca ulterior să fie obținut și transfer de tehnologie și licență pentru echipamentele respective.

Întrebat despre modul în care a fost propusă către CSAT implicarea companiei Rheinmetall într-un contract de 5,6 miliarde de euro, ministrul a afirmat că documentul inițial a fost transmis de la Cancelaria prim-ministrului.

Radu Miruță a adăugat că mai multe instituții au fost implicate în acest proces, printre care Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, Serviciul Român de Informații, Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Interne.