UPDATE Fostul șef ADR rupe tăcerea despre Oana Gheorghiu: A avut foarte multe întâlniri nedeclarate. Vicepremierul: A fost un demers transparent și interinstituțional

Vicepremierul Oana Gheorghiu este acuzată de fostul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Dragoș Vlad, că ar fi exercitat presiuni asupra instituției în legătură cu întâlniri și corespondențe privind grupul german Schwarz. Fostul șef al ADR susține că analizează posibilitatea depunerii unei plângeri penale, invocând suspiciuni care „pot fi echivalente cu trafic de influență”. În paralel, liderul Sindicatului Angajaților din Guvern cere Parchetului și Corpului de Control al premierului să se autosesizeze în cazul Oanei Gheorghiu, acuzând folosirea funcției publice pentru facilitarea accesului unor companii private la instituții ale statului.

UPDATE 17:32: Oana Gheorghiu: A  fost un demers transparent și interinstituțional

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a respins acuzațiile formulate de fostul președinte al ADR, Dragoș Vlad, și a susținut că discuțiile purtate cu reprezentanții companiei Schwarz Digits au avut un caracter exclusiv instituțional și exploratoriu. Reacția oficialului a venit după apariția în spațiul public a unor e-mailuri transmise către ADR și STS, în care vicepremierul solicita informații privind eventualul interes pentru soluțiile tehnologice și infrastructura digitală oferite de grupul german Schwarz.

Oana Gheorghiu a afirmat că întâlnirile au fost comunicate public încă din luna ianuarie și că acestea au fost înregistrate în Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI). Potrivit vicepremierului, la discuții au participat reprezentanți ai mai multor instituții cu atribuții în domeniul digitalizării, securității cibernetice și infrastructurii IT.

„Discuțiile cu Schwarz Digits nu au avut niciun caracter secret și niciun caracter comercial. Ele au fost discuții exploratorii, purtate în mod transparent, în beneficiul potențial al instituțiilor statului român, pentru a înțelege ce tipuri de soluții sau expertiză există și dacă unele dintre acestea ar putea fi relevante pentru nevoile administrației publice”, a transmis Oana Gheorghiu.

Vicepremierul a precizat că întâlnirile nu au reprezentat un canal preferențial pentru compania germană și că la acestea au participat instituții precum ADR, STS, SRI, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Directoratul Național de Securitate Cibernetică, Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Economiei.

„Au fost prezenți reprezentanți ai ADR, STS, SRI, MApN, MAI, DNSC, SGG și MEDAT. Tocmai această participare interinstituțională arată limpede că nu a fost vorba despre un canal preferențial, ci despre un exercițiu de informare și analiză instituțională”, a afirmat vicepremierul.

Oana Gheorghiu a susținut că mesajele trimise către instituțiile statului nu au reprezentat o intervenție în favoarea unei companii private și nici o presiune privind eventuale contracte sau proceduri de achiziție.

„Acest demers nu reprezintă nici trafic de influență, nici recomandare de achiziție, nici vreo formă de presiune. Nu am solicitat nimănui să contracteze servicii, nu am intervenit în favoarea vreunei companii și nu am exercitat niciun fel de influență asupra unor proceduri de achiziție sau de parteneriat”, a declarat Oana Gheorghiu.

Vicepremierul a mai afirmat că acuzațiile formulate de fostul șef ADR urmăresc să mute atenția de la situația proiectelor de digitalizare gestionate de instituție în ultimii ani.

„În realitate, folosirea acestui narativ fals urmăște doar deturnarea atenției de la situația reală a proiectelor de digitalizare gestionate în ultimii patru ani de ADR și de la rezultatele slabe din această zonă sub conducerea domnului Vlad”, a mai transmis Oana Gheorghiu.

Oana Gheorghiu, acuzată de presiuni asupra conducerii ADR înaintea demiterii lui Dragoș Vlad

Fostul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României, Dragoș Vlad, a declarat că tensiunile cu vicepremierul Oana Gheorghiu nu au început odată cu apariția publică a e-mailurilor privind grupul Schwarz, ci cu mai multe luni înainte, în contextul unor solicitări și intervenții repetate venite din zona guvernamentală.

„Am fost contra așa ceva (depunerilor de plângeri – n. red.), dar mă gândesc în această perioadă, ultimele patru-cinci luni, ca să vedeți situația în care am fost. Pentru că, practic, în aceste luni- pe lângă proiecte europene – mai sunt și alte acte administrative pe care le-am emis unde nu am fost susținut, și simt că a fost o presiune, nu neapărat întâmplătoare. Poate fi echivalentă cu trafic de influență”, a spus Dragoș Vlad.

Fostul șef ADR a relatat pentru Gândul că primele presiuni ar fi apărut la începutul lunii ianuarie, în contextul unor întâlniri organizate la nivel guvernamental, unde se discuta despre potențiale colaborări și prezentări ale companiei germane Schwarz Digits.

„Presiunea a început când am primit prima adresă, undeva în prima săptămână a lunii ianuarie. Eu mă văd cu domnul ministru la începutul anului, în data de 12 ianuarie, și atunci primesc personal acea adresă, ca urmare a primei noastre întâlniri de lucru.

Consilierul său îmi spune să acord maximă atenție adresei, iar eu am întrebat: ce legătură are? Întrebarea mea a fost: ce legătură are stadiul implementării proiectelor de digitalizare din PNRR cu întâlnirea cu Schwarz?”, a povestit Dragoș Vlad.

Acesta a susținut că, ulterior, au fost create grupuri și subgrupuri de lucru în jurul instituțiilor-cheie implicate în proiectele de digitalizare, iar la întâlniri participa inclusiv actualul președinte al ADR, înainte de a avea o funcție oficială în cabinetul vicepremierului.

„După aceea, ședința de prezentare se încheie printr-o propunere de creare a unor grupuri și subgrupuri. Un prim subgrup viza ADR, în jurul ADR, împreună cu biroul doamnei Oana Gheorghiu. Un alt subgrup cred că viza STS și Ministerul de Interne, unde existau reprezentanți ai Ministerului de Interne. Domnul Giulescu, actualul președinte al ADR, care nu era angajat în luna ianuarie în cabinetul doamnei Oana Gheorghiu, dar era prezent la toate întâlnirile pe care aceasta le organiza, le coordona sau le avea în vizor”.

Cascada de solicitări către ADR și suspendarea deplasărilor externe au amplificat conflictul instituțional

Potrivit fostului șef ADR, după primele contacte au urmat numeroase solicitări oficiale și cereri de raportare care, în opinia sa, au blocat activitatea echipelor implicate în implementarea proiectelor europene și a jaloanelor din PNRR.

Dragoș Vlad susține că ministerul de resort solicita în mod repetat informații deja existente în sistemele informatice utilizate pentru monitorizarea proiectelor europene și a stadiului implementării digitalizării.

„Urmează apoi o cascadă de adrese și corespondențe pe diverse subiecte, în care se cereau, pe lângă situații și informații redundante privind stadiul implementării proiectelor europene și PNRR, date care erau deja raportate în sistemele informatice gestionate de Ministerul Fondurilor Europene. Ministerul menționat avea acces, prin funcționarii săi, la toate situațiile și la progresul proiectelor. Le puneam la dispoziție săptămânal și dădeam rapoarte”, spune acesta.

Fostul președinte al ADR afirmă că solicitările repetate au consumat resurse administrative importante și au afectat activitatea echipelor tehnice implicate în proiecte.

„Sunt niște activități firești. Nu asta era anormal, ci cascada de solicitări. Dacă blochezi, prin astfel de solicitări, o echipă care și așa era redusă numeric, apare o problemă. Echipele sunt mici, de ordinul zecilor, la nivel de proiecte, și erau concentrate pe implementare, recepții, servicii, analiza livrabilelor și așa mai departe. Să faci, în paralel, aceleași raportări, în mod redundant, reprezenta o încărcare suplimentară”, continuă Dragoș Vlad.

În paralel cu aceste tensiuni, conducerea ADR a primit și o decizie oficială privind suspendarea deplasărilor externe în interes de serviciu. Documentul, transmis pe 17 aprilie 2026 de Cancelaria Prim-Ministrului și semnat de șeful cancelariei, Mihai Jurca, invoca lipsa progreselor în atingerea jaloanelor din PNRR.

„Vă aducem la cunoștință decizia de suspendare pe perioadă nedeterminată a aprobării memorandumurilor aferente deplasărilor externe pentru reprezentanții instituției dumneavoastră”, se arată în documentul transmis către conducerea ADR.

Pe 4 mai 2026, Dragoș Vlad a fost demis din funcția de președinte al ADR de către vicepremierul Oana Gheorghiu. În mesajul publicat ulterior pe Facebook, aceasta a invocat „eșecuri operaționale” și „insubordonare și opacitate instituțională: refuzul repetat de a colabora cu ministerul tutelar”.

Dragoș Vlad a fost demis din funcția de președinte al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) pe 4 mai 2026, prin decizia vicepremierului Oana Gheorghiu. Demiterea a venit după o perioadă tensionată, în care fostul șef al ADR susține că instituția a fost supusă unor presiuni și solicitări repetate venite din partea vicepremierului și a apropiaților acesteia. În mesajul publicat ulterior pe Facebook, Oana Gheorghiu a justificat revocarea din funcție prin „eșecuri operaționale” și prin „insubordonare și opacitate instituțională: refuzul repetat de a colabora cu ministerul tutelar”.

Sindicatul angajaților din Guvern cere verificări oficiale în cazul Oanei Gheorghiu și al contactelor cu grupul Schwarz

Separat de declarațiile fostului șef ADR, liderul Sindicatului Angajaților din Guvern, Noni Iordache, a solicitat public intervenția Parchetului și a Corpului de Control al premierului în cazul vicepremierului Oana Gheorghiu și al ministrului Economiei, Irineu Darău.

Sindicaliștii susțin că demnitarii ar fi trebuit să declare în Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) toate întâlnirile și contactele instituționale avute cu reprezentanții grupului Schwarz.

„Noi avem și mesajul pentru Oana Gheorghiu: ‘Oana, nu uita, așteptăm demisia’. Cred că ar trebui să fie conștientă și de cariera dumneaei, și de organizația la care a lucrat. Cel mai important: dorim o igienă cu celeritate la vârful guvernului, dorim ca doamna vicepremier să demisioneze în gest de onoare.

Ce a făcut este trafic de influență. Știu din surse sigure că doamna vicepremier a avut foarte multe întâlniri cu diverse entități juridice și cu persoane și nu au fost declarate.

Solicităm public atât Parchetului, cât și Corpului de Control al prim-ministrului să se autosesizeze”, a declarat Noni Iordache, liderul sindicatului angajaților din Guvern.

Sindicatul a transmis că explicațiile potrivit cărora întâlnirile ar fi avut un caracter „exploratoriu” nu elimină obligațiile de transparență prevăzute de lege și de regulile introduse prin modificările Codului administrativ.

„În administrația publică, aparența contează. Funcția de viceprim-ministru și cea de ministru nu pot fi folosite pentru a deschide uși instituționale unor operatori economici privați, indiferent cât de mare, respectabilă sau strategică este compania respectivă. Guvernul României nu este agenție de business development. Palatul Victoria nu este showroom, iar vicepremierii și miniștrii nu sunt agenți comerciali pentru companii private”, se arată în comunicatul transmis de sindicat.

Organizația sindicală a invocat și obligațiile prevăzute de Legea nr. 49/2025 privind transparența întâlnirilor oficiale ale membrilor Guvernului și înregistrarea acestora în RUTI.

„RUTI nu este un mecanism facultativ, lăsat la aprecierea demnitarului, ci o obligație legală de transparență. Prin Legea nr. 49/2025, în Codul administrativ au fost introduse norme de etică și conduită pentru membrii Guvernului și pentru demnitarii administrației centrale, tocmai pentru consolidarea integrității și transparentizarea relației cu persoane sau entități care pot urmări influențarea deciziei publice”, se mai arată în comunicat.

Oana Gheorghiu susține că demersurile privind Schwarz au fost doar „exploratorii”

Scandalul a escaladat după apariția unor e-mailuri trimise de Oana Gheorghiu către ADR și STS, în care vicepremierul solicita informații privind interesul instituțiilor pentru soluțiile și serviciile grupului german Schwarz.

„În contextul întâlnirilor exploratorii desfășurate la finalul lunii ianuarie 2026, la nivel guvernamental, cu reprezentanți ai grupului Schwarz (Schwarz Digits), (…) vă rog să ne comunicați dacă, din perspectiva STS, au fost identificate potențiale soluții, servicii sau capacități de interes”, scria Gheorghiu într-un email către ADR.

Ulterior, vicepremierul a retransmis mesajul, precizând că textul fusese preluat dintr-un e-mail destinat STS. În spațiul public au apărut informații potrivit cărora și ministrul Economiei, Irineu Darău, ar fi transmis solicitări similare.

În reacția sa publică, Oana Gheorghiu a respins acuzațiile și a susținut că nu a existat nicio tentativă de influențare a unor proceduri sau decizii instituționale.

„Demersul de a transmite către unele instituții o întrebare privind eventuale nevoi sau domenii de interes nu reprezintă nici trafic de influență, nici recomandare de achiziție, nici vreo formă de presiune.

În ceea ce priveşte insinuarea unei legături între acest subiect şi organizația Dăruieşte Viaţă, ea este complet lipsită de temei. Pentru construcţia primului spital ridicat în România exclusiv din donații private au contribuit peste 10.000 de companii, iar Kaufland este doar una dintre acestea.

A sugera că acest fapt ar avea vreo legătură cu un demers instituțional de digitalizare este o speculație complet nefondată”, a fost răspunsul vicepremierului.

Tabel. Principalele acuzații și reacții din scandalul care o vizează pe Oana Gheorghiu:

Subiect	Informații principale
Acuzațiile lui Dragoș Vlad	Fostul șef ADR susține că a fost supus unor presiuni și ia în calcul depunerea unei plângeri penale
E-mailurile privind Schwarz	Oana Gheorghiu a trimis mesaje către ADR și STS privind posibile soluții și servicii oferite de grupul german
Solicitările către ADR	Dragoș Vlad reclamă o „cascadă” de raportări și adrese considerate redundante
Suspendarea deplasărilor externe	Cancelaria Prim-Ministrului a suspendat aprobarea memorandumurilor pentru deplasări externe ale ADR
Demiterea conducerii ADR	Dragoș Vlad a fost demis pe 4 mai 2026 pentru „eșecuri operaționale” și „insubordonare”
Poziția Sindicatului Angajaților din Guvern	Sindicatul cere Parchetului și Corpului de Control să verifice cazul și solicită transparență privind întâlnirile din RUTI
Răspunsul Oanei Gheorghiu	Vicepremierul respinge acuzațiile și susține că discuțiile cu Schwarz au avut un caracter „exploratoriu”