Comisia Europeană aprobă cererea de plată nr. 4 din PNRR pentru România. Țara noastră poate primi 2,62 miliarde de euro

Comisia Europeană a anunțat evaluarea preliminară pozitivă pentru cea de-a patra cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR. Bruxelles-ul susține că autoritățile române au îndeplinit zeci de jaloane și ținte legate de digitalizare, energie, transporturi, fiscalitate, sănătate și reforme administrative

Comisia Europeană aprobă cererea de plată nr. 4 din PNRR

Comisia Europeană a anunțat joi că a aprobat evaluarea preliminară pentru cererea de plată nr. 4 depusă de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 2,62 miliarde de euro.

România a transmis această solicitare către Bruxelles pe 19 decembrie 2025, iar Comisia Europeană a concluzionat că autoritățile române au îndeplinit în mod satisfăcător cele 38 de jaloane și 24 de ținte prevăzute în decizia de punere în aplicare a Consiliului.

Potrivit Executivului european, fondurile sunt legate de reforme și investiții importante în domenii precum digitalizarea administrației, energie, transporturi, sistem fiscal, sănătate, justiție și educație.

România a îndeplinit 38 de jaloane și 24 de ținte din PNRR

Comisia Europeană precizează că evaluarea preliminară pozitivă vizează reforme și investiții considerate esențiale pentru modernizarea economiei și administrației publice din România.

„Astăzi, 14 mai, Comisia Europeană a emis o evaluare preliminară pozitivă a celei de a patra cereri de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde EUR, din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), elementul central al programului NextGenerationEU.

Acest pas important se referă la furnizarea fondurilor legate de cererea de plată respectivă, sprijinind gestionarea sustenabilă a pădurilor, decarbonizarea sectorului transporturilor și a sectorului energetic, administrația fiscală, pensiile publice, infrastructura de sănătate, precum și infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea, aceste fonduri sunt menite să consolideze procesul decizional la nivel guvernamental, să promoveze digitalizarea, să îmbunătățească eficiența sistemului de justiție, să consolideze lupta împotriva corupției și să sprijine dezvoltarea sistemului de învățământ”, a transmis Comisia Europeană, într-un comunicat de presă.

Potrivit instituției europene, România a înregistrat progrese importante în mai multe domenii considerate prioritare pentru implementarea PNRR.

Cloudul guvernamental, una dintre principalele reforme asumate de România

Printre măsurile evidențiate de Comisia Europeană se află dezvoltarea infrastructurii de cloud guvernamental.

Executivul european arată că peste 30 de instituții publice sunt deja conectate la noul sistem, proiectul fiind considerat esențial pentru modernizarea administrației publice și îmbunătățirea schimbului de date între instituții.

Potrivit Comisiei, obiectivul este dezvoltarea unor servicii publice mai rapide, mai eficiente și mai ușor de utilizat pentru cetățeni și companii.

Bruxelles-ul menționează măsurile de decarbonizare din energie și transporturi

Comisia Europeană arată că România a adoptat și măsuri pentru accelerarea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon.

Printre acestea se numără:

• introducerea unor taxe mai mari pentru vehiculele poluante;
• reducerea dependenței de producția de energie pe bază de cărbune;
• măsuri de modernizare în sectorul energetic și al transporturilor.

Potrivit Bruxelles-ului, aceste reforme fac parte din strategia europeană de reducere a emisiilor și de accelerare a tranziției energetice.

Comisia Europeană evidențiază și reforma fiscală

Executivul european susține că România a implementat și modificări legislative în domeniul fiscal pentru simplificarea procedurilor și creșterea eficienței sistemului.

Potrivit Comisiei, reforma urmărește:

• reducerea sarcinii administrative;
• îmbunătățirea colectării fiscale;
• creșterea conformării fiscale;
• distribuirea mai echilibrată a sarcinii fiscale.

Bruxelles-ul consideră că aceste măsuri pot contribui la consolidarea finanțelor publice și la îmbunătățirea mediului de afaceri.

România mai are de trecut o etapă înainte de plata efectivă a banilor

Comisia Europeană a transmis deja evaluarea preliminară către Comitetul Economic și Financiar (CEF), care are la dispoziție patru săptămâni pentru emiterea unui aviz.

Ulterior, Comisia va putea adopta decizia finală privind plata către România.

Abia după această etapă autoritățile române vor putea primi efectiv cele 2,62 miliarde de euro aferente cererii de plată nr. 4.

România ar ajunge la aproape 13 miliarde de euro primiți prin PNRR

Potrivit Comisiei Europene, odată cu aprobarea și plata celei de-a patra cereri, fondurile totale primite de România prin PNRR vor ajunge la 12,97 miliarde de euro.

În această sumă sunt incluse:

• prefinanțarea de 3,79 miliarde de euro primită în 2021 și 2022;
• prefinanțarea de 288 milioane de euro din REPowerEU, acordată în ianuarie 2024.

Comisia Europeană precizează că suma totală reprezintă aproximativ 60,6% din fondurile totale alocate României prin PNRR.

În același timp, au fost evaluate până acum aproximativ 62% dintre jaloanele și țintele prevăzute în planul național al României.

PNRR rămâne unul dintre cele mai importante programe de finanțare pentru România

Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă principalul instrument prin care România poate atrage fonduri europene pentru:

• infrastructură;
• digitalizare;
• energie;
• sănătate;
• educație;
• reforme administrative și fiscale.

Accesarea fondurilor depinde însă de îndeplinirea unor reforme și jaloane asumate în relația cu Comisia Europeană.

În ultimii ani, implementarea PNRR a generat numeroase dispute politice și economice, în contextul întârzierilor privind unele reforme și al riscului de pierdere a unor fonduri europene importante.