Obligație legală pentru românii care locuiesc la bloc. Regulă pentru centrala termică. Proprietarii suportă toate cheltuielile

Revizia centralei termice într-o locuință închiriată este esențială atât pentru siguranța locatarilor, cât și pentru buna funcționare a apartamentului. Din punct de vedere legal, există o separare clară între obligația de a menține bunul în stare corespunzătoare de folosință și obligația de a suporta cheltuielile curente de utilizare. Totuși, această împărțire poate fi modificată prin contractul de închiriere, care joacă un rol decisiv în stabilirea responsabilităților financiare.

Revizia centralei termice este o intervenție tehnică indispensabilă pentru funcționarea sigură a echipamentului. Centralele pe gaz funcționează pe baza procesului de ardere, ceea ce implică riscuri reale în cazul apariției unor dereglări, probleme de evacuare a gazelor arse sau scurgeri de combustibil.

Lipsa verificărilor periodice crește semnificativ riscul de intoxicații cu monoxid de carbon și de incidente care pot pune în pericol viața ocupanților. În același timp, o centrală care nu este verificată la timp poate consuma mai mult combustibil, ceea ce duce la facturi mai mari și la o uzură accelerată a componentelor.

Revizia centralei termice creează confuzie între chiriași și proprietari

Din punct de vedere legal, în România există obligații clare privind verificarea instalațiilor de utilizare a gazelor naturale. Reglementările emise de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei prevăd că verificarea tehnică periodică a instalației de gaz trebuie efectuată, de regulă, o dată la doi ani. Revizia tehnică a instalației se realizează la intervale mai mari sau ori de câte ori aceasta este modificată sau repusă în funcțiune după o perioadă îndelungată de întrerupere.

Pe lângă aceste cerințe minime, producătorii de centrale și firmele de service autorizate recomandă revizia anuală a centralei termice, atât pentru prevenirea defecțiunilor costisitoare, cât și pentru menținerea garanției echipamentului.

Revizia trebuie realizată exclusiv de personal autorizat de Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat, precum și de firme acreditate pentru intervenții asupra instalațiilor de gaz. Costurile diferă în funcție de tipul centralei și de zona în care se află locuința, însă acestea sunt considerabil mai mici decât cheltuielile generate de o avarie serioasă sau de un accident.

Amânarea sau neefectuarea reviziei poate duce la pierderea garanției, la defecțiuni repetate și, în situații extreme, la incidente grave. În plus, în cazul producerii unui eveniment, companiile de asigurări pot refuza plata despăgubirilor dacă se constată că obligațiile de întreținere nu au fost respectate.

Proprietarul are obligația de a menține bunul în stare corespunzătoare de folosință pe toată durata închirierii

În ceea ce privește plata reviziei, Codul civil stabilește cadrul general al contractului de locațiune. Proprietarul are obligația de a preda și de a menține bunul în stare corespunzătoare de folosință pe toată durata închirierii, în timp ce chiriașul trebuie să utilizeze locuința cu bună-credință și să suporte cheltuielile legate de folosirea curentă a acesteia.

Din acest principiu rezultă că reparațiile și operațiunile de întreținere necesare pentru menținerea funcționalității bunului revin, în mod normal, proprietarului.

Centrala termică este parte integrantă a dotărilor locuinței închiriate și aparține proprietarului. Revizia periodică este o operațiune de întreținere menită să asigure funcționarea în siguranță și conservarea echipamentului, astfel că, în lipsa unor prevederi contractuale explicite, costul reviziei revine proprietarului.

Aceasta nu este considerată o cheltuială de consum, ci o măsură de protejare a bunului, iar obligația de a menține locuința aptă de folosință aparține celui care o deține.

Contractul de închiriere poate modifica această regulă generală

În practică, însă, contractul de închiriere poate modifica această regulă generală. Legea permite părților să stabilească prin contract cine suportă anumite cheltuieli de întreținere. Multe contracte prevăd explicit că revizia periodică a centralei sau verificările tehnice se efectuează pe cheltuiala chiriașului.

Argumentul este unul practic, întrucât chiriașul utilizează zilnic centrala, poate programa mai ușor intervenția firmei de service și este direct interesat de funcționarea corectă a acesteia. Dacă există o clauză clară, acceptată de ambele părți, obligația de plată revine chiriașului.

Există însă o serie de cheltuieli care rămân în mod constant în sarcina proprietarului. Acestea includ reparațiile capitale ale centralei sau ale instalațiilor, precum și înlocuirea unor componente importante, deoarece acestea țin de menținerea bunului în stare de funcționare și nu sunt rezultatul utilizării curente. Dacă centrala nu mai poate fi reparată din cauza uzurii normale sau a vechimii, proprietarul are obligația de a asigura un sistem de încălzire funcțional, întrucât locuința a fost închiriată cu această dotare inclusă.

De asemenea, reparațiile instalației de gaz și ale coșului de fum sunt responsabilitatea proprietarului, fiind elemente structurale ale locuinței. Tot proprietarul suportă costurile remedierii defecțiunilor care nu sunt cauzate de folosirea necorespunzătoare a chiriașului, cum ar fi cele apărute din uzură sau din vicii ascunse.

Chiriașul este responsabil pentru cheltuielile de utilizare curentă a locuinței

Chiriașul este responsabil pentru cheltuielile de utilizare curentă a locuinței. Plata utilităților, precum gazul, energia electrică, apa și întreținerea, îi revine, deoarece acestea reflectă consumul personal.

În plus, chiriașul trebuie să suporte costurile micilor intervenții și ale întreținerilor de rutină, cum ar fi aerisirea caloriferelor, înlocuirea pieselor mărunte sau remedierea unor probleme minore apărute din folosirea normală a locuinței. Totodată, chiriașul are obligația de a folosi centrala cu bună-credință și de a anunța proprietarul atunci când observă defecțiuni care nu țin de uzul obișnuit.

Nerespectarea obligațiilor de plată sau de întreținere poate atrage consecințe precum penalități, acumularea de datorii sau chiar rezilierea contractului de închiriere. În situațiile în care o defecțiune este agravată din cauza neglijenței chiriașului, acesta poate fi obligat să suporte parțial sau integral costurile de reparație.